Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Bugetul și destinul sănătății

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea Actualizat: 28.02.2019 - 08:42
Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

Sistemul de sănătate românesc este pus în fața a două mari provocări.

Share

Prima, să recupereze decalajul dintre cum este și cum ar fi normal să fie în secolul XXI. A doua – să țină pasul cu evoluția domeniului medical. Și una, dar și cealaltă sunt strâns legate între ele și au același scop: sănătatea românilor. Și recuperarea decalajului, și modernizarea continuă a sistemului sunt teme importante, mai ales după anii îndelungi de greșeli, ezitări, reforme de dragul reformei – țineți minte „politica” închiderii de spitale? Sau tentativele de a încredința unor companii de asigurare private responsabilitățile și bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate? Și eu mi-aș dori să le uit și să uit cât rău au făcut sistemului de sănătate aceste nefericite ­„experimente”.

În egală măsură, ambele culoare de exploatat în dezvoltarea sistemului medical sunt direct dependente de finanțare. După (prea) mulți ani de subfinanțare, după ce medicii și personalul medical au fost plătiți derizoriu, după ce exodul medicilor a făcut ravagii în societatea românească, lucrurile au început să se îndrepte. Creșterea salariilor din sistem a făcut ca cererile medicilor de plecare din țară să se reducă la jumătate.

Guvernul, prin Ministerul Sănătății, a demarat în ultimii doi ani o serie de programe dedicate dotării cu aparatură și echipamente medicale.

Cu forță și pricepere, ministrul Sănătății din prezent, doamna Sorina Pintea (care nu este medic!), a pus cap la cap proiecte și programe, finanțări din mai multe surse, inclusiv europene sau ale unor prestigioase instituții financiare cum este Banca Mondială, iar rezultatele se văd: spitalele au aparatură medicală modernă, RMN-ul sau Computerul Tomograf nu mai sunt deloc rarități, programele de screening funcționează ș.a.m.d.

Sigur, mai este mult până departe, cum spune o vorbă din popor.

Ca profesor și neurochirurg, dar și  ca manager în sistemul de sănătate, nu pot să nu remarc progresele. Dincolo de simpatiile sau antipatiile politice, sănătatea este o responsabilitate uriașă pentru orice guvernare, iar dacă am criticat întotdeauna greșelile, trebuie să constat și progresele.

Consecvent programului pe care l-a prezentat la instalare, prin vocea premierului, Guvernul a declarat în acest an sănătatea „prioritate zero”! Pe cale de consecință, prin Legea bugetului de stat, domeniul sănătății a primit o alocare bugetară-record. Sănătatea a primit 4,8% din PIB, în condițiile în care România are cel mai mare PIB din istorie – peste 1.000 miliarde de lei.

Concret, sunt cu 6,1 miliarde de lei mai mulți bani decât anul trecut.

Pe lângă alocările bugetare serioase pentru programele de investiții în domeniul sănătății, o atenție sporită se acordă medicilor de familie și centrelor de permanență din țară. Acestora li s-a repartizat o sumă de peste 2,5 miliarde de lei. Sunt prevăzute fonduri pentru toate palierele de funcționare, de la programe de screening până la dotarea spitalelor și clinicilor cu aparatură medicală modernă și performantă.

Dezbaterea bugetului a fost intensă atât în spațiul public, cât și în Parlament. Au fost poziții favorabile structurii prezentate de Guvern, au fost contestații, s-a făcut opoziție temeinică, s-au adus amendamente. Până la urmă, așa este firesc într-un sistem democratic, chiar dacă violența argumentelor a fost uneori exagerată (parcă ne-am obișnuit ca agresivitatea să înlocuiască dezbaterea cu argumente).

În cele din urmă, Legea bugetului de stat a fost aprobată de Parlament și nu știu dacă toată lumea, dar responsabilii din sănătate ­și-au suflecat mânecile ca să se apuce de treabă. Sunt pro­iecte, sunt programe, sunt nevoi foarte mari și sunt și bani. Rapoartele instituțiilor europene care confirmă progresul economic al României nu fac decât să întărească ideea că anul acesta sistemul de sănătate din România este în fața unor oportunități nemaiîntâl­nite. Dar…

Pentru că întotdeauna trebuie să existe câte un „dar”, președintele a blocat Legea bugetului.

Președintele a sesizat ­Curtea Constituțională a României pentru o serie de aspecte de… neconstituționalitate. Este un demers unic în istoria modernă a României. Nici un președinte nu a mai întreprins un astfel de demers. Dl Traian Băsescu a întors o dată Legea bugetului la Parlament, dar nici chiar domnia sa, recunoscut pentru stilul năvalnic de conducere, nu a reclamat-o la CCR.

Parlamentul este cel mai înalt for al democrației, iar instituția președintelui țării ar fi trebuit să participe la discuțiile privind bugetul țării și, dacă sunt într-adevăr aspecte de neconstituțio­nalitate, să fi cerut îndreptarea acestora atunci. Prin demersul său, președintele suspendă execuția bugetară, iar toate proiectele și programele sunt blocate.

Sesizarea președintelui se va discuta pe 6 martie. Sper ca momentul să fie depășit repede, iar bugetul să poată intra în execuție. În domeniul sănătății, orice întârziere poate costa vieți!   

Comentarii

loading...