2.3 C
București
sâmbătă, 4 februarie 2023
AcasăOp & EdSlavă, România!

Slavă, România!

Mândria românilor de ziua națională – 1 Decembrie – a fost sinceră, debordantă, pe alocuri, extravagantă. Bătutul horei din Parcul central al Romei sau pe alte meridiane ale lumii a fost un manifest tăcut pentru suveranitate. A sărit în ochi, ca o așchie de la lemnul spart pe butuc, doar purtarea politrucilor și a influencerilor euro-atlantiști. S-au îmbrăcat în solemnitate, la doar o zi după ce au lins mâinile stăpânilor.

Preț de câteva ore, oficialii au renunțat la epoleți și i-au înlocuit cu cocarde tricolore. Un gest de ostracizare a binelui sădit în oameni. Alaltăieri, pupau inelul stăpânului lumii, adresându-se cu “My Boss,” pentru ca ieri să anunțe că aliații au mai pus o cărămidă la securitatea noastră.

Decorarea generalilor, fără o zi în teatre de război, dar cu multe confruntări la popotă

Credeam că măcar de ziua națiunii noastre creștine să nu mai auzim despre securitate, secularism sau securism, chiar dacă președintele, venit în vizită în țara natală, a decorat cu încă o stea generalii care n-au executat nicio zi de front, meritul lor cel mare fiind consumarea rapidă doar a frontului de vinuri de la popotă.

Poporul român se apără singur, pentru că e protejat de Maica Domnului.

Desen: Ultima rugă – Stoica Dumitru

Majoritatea a uitat de oamenii simpli, care au lăsat brazda și plugul pentru a se înrola în armata țării. În urmă cu mai bine de un secol, Suveranul i-a chemat pe țărani la oaste, să lupte pentru reîntregire, promițându-le realizarea idealului național și pământ. Și Regele Ferdinand s-a ținut de cuvânt.  

În genetica națiunii, nu există sădit cromozomul urii. Poate că niciun popor din lume nu e atât de tolerant cu celelalte națiuni.

citește și: Rolul Reginei Maria în recunoașterea Marii Uniri

Ieri, românii s-au bucurat. Au fluturat steagul națiunii lor. Au ridicat rugăciuni spre cer. Le-au cerut îngerilor să lucreze mai mult pentru mântuirea lor și a neamului ce nu se lasă deznădăjduit.

“Stăpânirile și domniile sunt vremelnice, națiunile vrednice sunt eterne,” aveam să consemnez în cartea „Corneliu Coposu – 163 de vorbe memorabile”.

Oamenii simpli pot fi mândri, iar vanitoșii, să cânte Internaționala

Națiunea română a stat mereu dreaptă în calea furtunilor. Poate că semeni de-ai noștri au exagerat puțin ieri. Și-au dat prinosul de recunoștință Mamei România, cu boxe date prea tare sau steaguri prea mari, dar cărui popor din lume i se poate refuza dreptul la mândrie?

A fi mândru nu înseamnă a fi modest. A te bucura de familia ta unită nu reprezintă un gest ostentativ împotriva altora. Dacă unii au ascultat manele, simțurile rafinate ale consumatorilor de Mozart (muzicianul, nu ciocolata n.a.) nu s-au degradat. Fiindcă prea puțini mai știu istoria, ne-am rezervat dreptul de a-l scoate la lumină pe țăranul erou, nemângâiat, îngropat fără preot și lumânare, pe timpul primului război mondial.

Doar premierul Nicolae Ciucă și-a adus aminte de memoria eroului necunoscut, mergând în Parcul Carol să aplece capul în cinstea iluștrilor anonimi, apărători de țară. Gestul său nu semăna deloc cu al președintelui, în fața lui Anthony Blinken, secretarul de stat al Americii. 

În primul război mondial, armata română a pierdut aproape patru sute de mii de bravi oșteni, de opt ori mai mult decât invadatorul german. Istoria consemnează fapte de vitejie, dar și înfrângeri rușinoase, cum a fost cea de la Turtucaia, unde, din cei 39.000 de soldați, transbordați peste Dunăre, 7.000 au fost uciși sau răniți grav, în vreme ce 28.500 au ajuns prizonieri. S-a dat vina pe lipsa de viziune a generalilor! Pe corupția din armată și amestecul nepermis al politicienilor. A fost un moment de umilință maximă, dar și de construcție a unui nou început.

Însă luptele de la Mărăști din 22 iulie -1 august 1917 au adus întâile victorii ale Armatei Române în Primul Razboi Mondial.

Vrancea eroică își comemorează, an de an, eroii.

Autorul, la Mausoleul de la Mărășești

Atunci, bravii ostași români, conduși de generalul de legendă, Alexandru Averescu, au nimicit tactic dușmanul mult mai numeros. “Pe aici nu se trece!” – se aude și acum strigătul opincarilor cu ciorapi de lână, ca un crâmpei al nemuririi celor drepți. “Sunt convins că acţiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie şi pentru ţară, prilej de mândrie. Ne măsurăm, în condiţiuni aproape egale, cu cei mai buni soldaţi din lume. Sunt convins că vom învinge”, avea să noteze conducătorul oștirii române, în prima zi a bătăliilor din Vrancea. Prin grija Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, la sfârșitul deceniului patru al secolului trecut, s-a ridicat Mausoleul de la Mărășești, unde cu tihnă, împăcare și slavă, ne oprim deseori să aducem prinosul de recunoștință, noi cei neînchinați noilor stăpâni.

La alte popoare, Măriuca „Fata din Nuc” ar fi compus narativul devenirii

Memoria nu s-ar lăsa împăcată, dacă nu am evoca și memoria “Fetei din nuc.” Măriuca, de doar 12 ani, fiica lui Ion Zaharia, din Răzoare, a luat locul unui oștean ucis de inamic, în punctul de observație din vârful copacului. A preluat binoclul și a raportat vitejește ce vede. Cei de jos transmiteau mai departe desfășurarea de forțe a inamicului. Un glonț nemilos i-a curmat viața. Osemintele ei mici fac parte din marele osuar al eroilor neamului.

Ar fi păcat de Dumnezeu să nu ne gândim și la eroii necunoscuți, la țăranii care au pus mâna pe arme, într-un ev târziu, cu gândul că Suveranul le va da pământ, iar neamul lor se va reuni cu cel ardelean. Iar Ferdinand a reîntregit țara și a dat pământ. S-a ținut de cuvânt!

1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa a aproape patru sute de mii de țărani români.

Veșnică pomenire!

Vocile lumii

Henri Mathias Berthelot

General francez

„În istoria armatei române au rămas de neuitat cuvintele generalului Berthelot din 11 noiembrie 1919, când la Paris era serbată încheierea războiului. Prin fața comandanților tocmai defila un detașament românesc. Henri Mathias Berthelot s-a întors către generalul Ferdinand Foch și i-a spus: ”Foch, saluez! C’est la famille!”.

După război, Berthelot a primit cele mai importante distincții ale Regatului României. Mai mult, pentru că pe frontul din Moldova, Regele Ferdinand I le promisese tuturor soldaților români că vor fi împroprietăriți cu teren după terminarea războiului, românul de onoare Henri Mathias Berthelot a primit, la rândul său, un teren și o locuință, situate în comuna Fărcădinu de Jos”, reamintește RFI.ro.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

România, rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media UE

România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și...

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 346: SUA vor folosi fondurile confiscate de la un oligarh rus, pentru a ajuta Kievul

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a anunţat primul transfer al unor fonduri ruseşti confiscate, cu scopul de a ajuta Ucraina."Anunţ astăzi că am...

LIVE UPDATE România egalează Thailanda în Cupa Davis. Urmează meciul decisiv

UPDATE: România a reușit să egaleze Thailanda. Scorul este acum 2 - 2. Urmează meciul decisiv. Thailanda conduce România cu scorul de 2-1, la Nonthaburi,...
Ultima oră
Pe aceeași temă