13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdPatru argumente: vizita oficialilor români la Kiev a fost un eșec

Patru argumente: vizita oficialilor români la Kiev a fost un eșec

Vizita oficialilor români la Kiev. Cei cinci mușchetari ai statului român, duși la Kiev ca să se afle-n treabă, au fost doar patru, Ciucă, Ciolacu, Aurescu și Cîțu, ultimul ajuns cu întârziere. Klaus Iohannis a ieșit din poza de grup cu președintele “erou.” Corifeii noii doctrine de apărare a României (statul în genunchi la Hegemon) s-au dus în capitala Ucrainei, fără o mapă diplomatică. Lipsiți de idei, s-au pus preș în fața intereselor de moment ale guvernării Zelenski.

Apropo, cu această ocazie s-a aflat că există și un premier al Ucrainei, Denîs Șmîhal, căruia omologul român i-a pronunțat greu numele.

Vizita oficialilor români la Kiev a fost un eșec

Vizita la Kiev pare a fi un act ratat. Mai mult, chiar un gest de umilință, dacă ar fi să ne luăm după comentatorii de pe pagina de socializare a guvernului.

Sigur că dacă aveau pricepere, membrii delegației României ar fi cerut trei lucruri imediate: drepturi pentru comunitatea românescă care să intre în vigoare deîndată, în conformitate cu dreptul internațional; pretenția de a fi o țară garantă a păcii, alături de Polonia; aderarea la UE a Ucrainei să fie făcută la pachet și cu Republica Moldova; solicitarea adresată Comandamentului Militar al Ucrainei de a nu ataca Transnistria.

Să le comentăm pe rând!

Începem cu punctul patru. Atacurile și exploziile din Transnistria ridică nivelul de alertă al securității naționale, nu numai a Republicii Moldova. Nu credem, însă, că un general de carieră, cum e Nicolae Ciucă, nu le-a explicat omologilor ucraineni că atacarea regiunii separatiste de către armata ucraineană nu ar fi oportună, pentru că ar internaționaliza conflictul. Maia Sandu, pusă președinte pe Axa Merkel-Putin, și-a exprimat rezerve la bezelele trimise cu drona de la Comandamentul militar din Kiev.

desen de Ștefan Popa Popa’S

E tot mai clar că atacurile recente din Transnistria sunt provocări de natură să aprindă zona. De fapt, consilierul de stat al lui Zelenski, Oleksii Arestovici, a sugerat că Ucraina poate „rezolva problema,” „cât ai pocni din degete.” “Dar pentru a acționa împotriva acestor militari ruși, Ucraina are nevoie de o solicitare din partea Republicii Moldova, întrucât Transnistria face parte din Republica Moldova,” a explicat Arestovici, citat de România liberă.

“Există o singură șansă de a salva Mariupol – o lovitură dată Transnistriei, este afirmația făcută pe Facebook de Iurii Butusov, jurnalist și expert militar din Ucraina, apropiat fostului președinte ucrainean, Petre Poroșenko,” potrivit canalului de știri Flux24.ro.

Sper ca desantul celor patru să fie în legătură cu acest pericol. Poate că oficialii români au semnat un acord secret, pe care noi nu-l cunoaștem. O lovitură militară, dată Tiraspolului, de către armata ucraineană ar fi un dezastru pentru Republica Moldova. Consecințele acestuia s-ar resimți și la București.

Ucrainienii vor ca moldovenii să ia cu asalt Arsenalul de la Cobasna

Armata Republicii Moldova nu e suficient de pregătită. Cum n-a fost nici în 1992, când Moscova a impus regimul separatist al lui Igor Smirnof.

În Transnistria există cel puțin un arsenal militar rusesc la Cobasna. Unde se pare că sunt cantonate și rachetele hipersonice Kinjal, cu rază lungă de acțiune. O explozie la un depozit de aprovizionare din Cobasna poate fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone, relevă o analiză preluată de Pro Tv, scriam ieri în editorialul “Cine vrea să târască România în război?

Dacă cei doi liberali plecați în voiaj la Kiev, nu doar în calitate de diplomați ai păcii (ce bine era să ne declarăm neutri, zic românii comentatori pe pagina oficială a guvernului n.a.), ci ca emisari ai războiului, ar fi trebuit să fi citit măcar scrierile lui Gheorghe Brătianu, care definea clar interesele de securitate ale drumului „istoric moldovenesc,” conectat cu cel tătărăsc, în apărarea convoaielor târgoveților care aduceau mărfuri de la Lvov, în porturile din Crimeea.

Parcă pentru a plesni peste ochi delegația românească,  șeful Administrației Militare Cernăuți a decis înlăturarea din Piața Centrală a panoului cu copia privilegiului lui Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, cel care înființa comunitatea românească din Nordul Bucovinei. Sigur că grangurilor români nu le pasă de mici chichițe istorice. Pentru că ei trăiesc prezentul, de parcă viitorul le e predestinat doar de către demonii războiului.

În loc de garant al păcii, diplomații războiului

Delegația română a trecut tangențial peste problema gravă a comunității românești din Ucraina. Nu a cerut administrației “eroice” de la Kiev drepturi imediate pentru cei peste 400.000 de români, cărora li se refuză identitatea culturală, așa cum prevăd obligațiile tratatelor internaționale. Războiul din Iugoslavia a început tocmai din cauza nerespectării de către regimul lui Miloșevici a drepturilor etnicilor bosniaci.

Vizita oficialilor români la Kiev

Dacă am fi avut o conducere sută la sută românească, la reuniunea de la Kiev, s-ar fi cerut ca și România să fie, alături de Polonia, garantul viitoarei păci. Din declarațiile oficiale nu s-a înțeles nimic în acest sens.

Interesele economice și de securitate ale statului român impun ca Republica Moldova să fie admisă în UE, odată cu Ucraina, nu după ea. Au cerut corifeii războiului cu de-a sila acest lucru?
N-am aflat decât că se construiesc 5 km de cale ferată, care să lege localitatea de graniță, Giurgulești, cu Ucraina de portul Galați, pentru ca mărfurile să intre și să iasă, din cauza incapacității folosirii danelor din Crimeea.

Astăzi, pacea a rămas un cuvânt doar în Biblie. Toți se înarmează. Dar, oare, de ce nicio formațiune politică din România nu cere neutralitatea?

Vocile lumii

Andrei Bădin

Jurnalist Flux24

Andrei Bădin

„Dacă oficialii români au mers la Kiev și nu au punctat au mers degeaba: 1. Drepturile comunității românești acum. 2. Eventuala aderare la UE a Ucrainei numai la pachet cu Moldova 3. La fel cum am făcut și cu sârbii vom uza de dreptul de veto în UE dacă drepturile comunității românești nu sunt restabilite imediat 4. Dreptul României de a fi garant al Tratatului de Pace. Alături de Polonia suntem a doua țară ca mărime din Europa de Est și vecin direct. Nu pot fi numai polonezii 5. Participare directă la reconstrucția Ucrainei. Dacă nu vom fi invitați să participăm nu vom plăti nici o contribuție. TOATE PUNCTELE NU SUNT NEGOCIABILE!, scrie Andrei Bădin pe pagina sa de facebook.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă