15.4 C
București
miercuri, 22 septembrie 2021

Viața fără pensie și tinerețe fără bătrânețe

Știrea că guvernul Cîțu are grijă să ne scurteze drumul de la muncă la cimitir, fără halta numită pensie, e o răutate a celor invidioși pe viziunile progresiste ale executivului. Va exista o prelungire voluntară a perioadei de muncă până la 70 de ani, pentru stimularea ”îmbotrânirii active,” ne spun oficialii.

În prezent bărbații se pensionează la 65 de ani, iar femeile la 62. Vechea lege a Olguței Vasilescu, privind creșterea treptată a punctului de pensii, e perimată.

Raluca Turcan are o viziune nouă, paradisiacă asupra vieții.  Vom fi activi, tineri bătrâni. Ce nu ni se spune e că noua lege va îngheța punctul de pensie la valoarea actuală. De fapt, adio, măriri, în următorii ani. Pentru că așa ne recomandă finanțatorii externi.

Vom acumula puncte de pensie, nu ani de pensie

Știrea potrivit căreia în România se împinge limita de vârstă de pensionare a încins bursele internaționale și a stimulat investițiile în Bondurile companiilor de asigurări. Ce poate fi mai tonic și mai liniștitor decât să-ți vezi cum cresc unitățile de fond?

Doar noi cârcotașii observăm și analizăm mărețele planuri spre societatea multilateral dezvoltată, cu bătrâni conduși de drone spre serviciu și cu babe, ghidate de aplicații, în cazul în care au uitat adresa la care trebuie să meargă.

Visul de aur al omenirii, progresul, iată că prinde contur. Vom fi prima generație care va acumula puncte de pensie, nu ani de pensie.

Vizionara Raluca Turcan se gândește să ne mențină activi și în putere. E prima demnitară a statului cu puteri magice. Dacă am fi răi, ne-am aduce aminte de anii tinereții sale, cum se giugiulea cu moșul prin Pantelimon și de unde vocația pentru tonus și vitalitate. Dar trebuie să-i fim recunoscători că noua lege, gândită de ea, nu ne va mai face o povară pentru societate.

desen de Ștefan Popa Popa’S

Raluca Turcan și Petre Ispirescu

Firma de pompe funebre ne va lua de la muncă, direct în cimitir. Ce bucurie mai mare decât să pui brațele pe piept, alături de colegi? Să ai o moarte asistată. Cu preoți virtuali, care să te împărtășească.

Inovativa Turcan, protejata președintelui Iohannis, reinterpretează povestea din folcorul românesc, cules de Petre Ispirescu.

”A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti, de când făcea plopșorul pere și richita micșunele” nu e fraza rostită de Nicolae Ceaușescu, întâiul cîrma al țării, cu o lună înainte de ciuruirea sa cu gloanțele de la Târgoviște, ci începutul basmului lui Petre Ispirescu.

Concepția ancestrală a poporului român, despre viață și moarte, locul și rostul omului în univers, sensul și limitele fericirii are acum o nouă interpretare, calibrată pe viziunea despre minunata lume nouă a corporațiilor cu bugete infinite și a vieții fără de griji a asistaților de calculator.

Raluca Turcan e genială pentru sistem. Nu ca Olguța Vasilescu, preocupată de nevoile oamenilor.

Pe actualul ministru al muncii o preocupă bătrânețea noastră activă, cum să fim teferi cât mai mult. Apți de muncă și cu mai puține preocupări pentru recompense.

Anvelopa financiară sau despre cum la curbe roțile trosnesc

Numai noi, cârcotașii, găsim costurile ”anvelopei financiare a pensiilor”, câtă metaforă în duhul adminstrativ, de te gândești cum ar fi Ispirescu ar fi bun de software.

O sută de milioane de Euro sunt prevăzuți în Planul Național de Restructurare și de Reziliență. Dacă faci o disecție a programului financiar, te ia cu amețeli.

Sigur că încă din primul capitol – potrivit anexei PNRR – 4 milioane de Euro sunt dedicați asistenței Băncii Mondiale. Din start se fixează costul tainului. Mai departe, 17 milioane sunt pentru personalul auxiliar, pentru plata noilor angajați. Vă dați seama, pentru realizarea unei noi legi, mai trebuie 800 de salariați noi cu studii superioare și 200 cu studii medii plus bonusuri pentru funcționarii caselor de pensii? Asta pentru că Raluca nu e ca Olguța.

15 milioane de Euro se vor duce pe apa sistemului electronic integrat, 3 milioane pe noua licență Oracle,  vreo 10 milioane pe softuri și softulețe, în total 23 de milioane de euro, doar pentru partea electronică. La sumele acestea uluitoare se adaugă alte zeci de milioane pentru protecția și paza sistemului, pentru adaptare, pentru implementare, pentru învârtit hora bănetului nelimitat.

Basmele guvernamentale îți pregătesc epitaful: primul bătrân care n-a mai apucat pensia

Plouă cu bani, s-ar părea privind de sus sistemul național de pensii. Și rodul rămâne în cer, nu pe pământ, cum vor afla și naivii, care cred în basmele guvernamentale cu năstrușnicul cupon digital și cu accesul liber al plătitorilor de CAS la datele din sistem.

De douăzeci de ani suntem amenințați cu autostrăzi digitale, cu hub-uri inteligente și cu roboți, în loc de postași.

Cum s-a gândit vizionara Ralucă și la noi, cei care vom prinde vârsta de pensionare? De ce să mai așteptăm, ca bunica poștașul, cu un cornuleț cu dulceață și cu o cafea aburindă, mai lăsându-i și 5 lei pentru efortul de a căra banii, când poți citi online cum intră pensia?

Păi și dacă nu mai apuci pensia? Rămâi cu epitaf: acesta e primul bătrân care n-a mai apucat pensia.

 

Vocile lumii

Cristian Ghinea

ministru

”Ce avem acum în PNRR-ul trimis ieri este că vom avea o formulă predictibilă de indexare a pensiilor, astfel încât pensionarii să știe foarte clar când și cum le crește pensia. Deci, nu mai stăm la pixul lui Dragnea, la pixul lui Teodorovici, la diverse pixuri, că vor unii din guvern să câștige simpatie electorală”, a spus Ghinea la Digi24.

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă