Partidul primului ministru este la 10 puncte în detrimentul opoziției unificate – și decalajul crește.
După 15 luni de pandemie, nici măcar bărbații puternici nu mai sunt ce erau. Avansul lui Viktor Mihály Orbán, prim-ministru al Ungariei de peste zece ani fără întrerupere, brusc nu mai pare atât de sigur. Acum câțiva ani, Orbán a expulzat Universitatea Central Europeană (CEU) din Ungaria – o instituție americană liberală, prestigioasă și, mai presus de toate, independentă din punct de vedere politic. Nu a fost surprinzător ținând cont de standardele sale. În Ungaria de astăzi, mass-media critică se luptă să găsească agenți de publicitate. Ziarele principale sunt în mâinile unei fundații legate de Guvern și orice figură care ar putea fi incomodă pentru prim-ministru, devine ținta unei neîncetate aruncări cu noroi.
Nu după mult timp după ce a forțat închiderea CEU din Budapesta, Orbán a propus o alternativă: un campus masiv la marginea orașului pentru Universitatea Fudan – o instituție chineză care a fost finanțată cu 1,5 miliarde HUF din bugetul public al Ungariei.
Nu este o instituție academică obișnuită. În decembrie 2019, Fudan a eliminat din statutul lor principiul „independenței și libertății de gândire” înlocuindu-l cu „angajamentul de a urma conducerea Partidului Comunist”. Recent, Orbán a întors gestul dându-și veto-ul, pe cont propriu, la o declarație a UE care critica opresiunea chineză în Hong Kong.
Locuitorii din Budapesta nu au răspuns cu amabilitate. La începutul acestei luni, mii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva utilizării unei porțiuni largi din zona municipală pentru imensul campus chinezesc. Gergely Karácsony, primarul progresist al orașului și potențial lider de opoziție la alegerile generale de anul viitor, s-a pronunțat imediat. Străzile din jurul zonei alocate campusului au fost rebotezate cu nume precum „Libertate pentru Străzile din Hong Kong”, „Strada Martirilo Uyghuri” sau „Strada Dalai Lama”. Ambasada Chinei s-a plâns, la fel și guvernul maghiar, dar Orbán a trebuit să cedeze. Proiectul Universității Fudan va face acum obiectul unui referendum al locuitorilor din Budapesta. Iar realitatea este acum că nu va avea loc niciodată, deoarece ostilitatea crește în capitală față de ambițiile capricioase ale guvernului Orban.
Chiar în această săptămână, au apărut alte proteste în oraș, înainte de dezbaterea cu privire la o nouă lege care ar îmbina minoritățile sexuale cu pedofili și ar șterge discuțiile despre homosexualitate și drepturile trans din școli și reclame.
Legea ar fi o prelungire a campaniei guvernamentale care a interzis deja cetățenilor să-și schimbe legal sexul și a limitat adopția la cei căsătoriți – astfel – deoarece Ungaria interzice căsătoria între persoane de același sex – făcând adoptarea imposibilă pentru cuplurile homosexuale. Chiar și astfel de politici care afectează în mod direct minoritățile se întâlnesc cu salutul opoziției la Budapesta.
Nu întâmplător, prim-ministrul populist al Ungariei începe acum să dea semne de slăbiciune. Pentru prima dată în istoria țării, toate partidele de opoziție și-au unit forțele, într-un efort de a-l bate la alegerile parlamentare de anul viitor, iar operațiunea ar putea avea într-adevăr succes. Potrivit ultimelor sondaje, Fidesz, partidul primului ministru, se află acum la zece puncte în detrimentul opoziției unificate (45% până la 55%) și se pare că decalajul va crește. La urma urmei, pandemia și daunele pe care le-a produs au fost grele pentru Ungaria. Este a doua țară din lume (după Peru) pentru numărul de decese legate de Covid-19 proporțional cu populația. Recesiunea a fost lungă și dură; clasa de mijloc a devenit din ce în ce mai săracă, în timp ce cercul familiei și prietenilor lui Orbán continuă să câștige multe dintre cele mai scumpe contracte publice. Luca Visentini, secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor, a definit Ungaria drept o „oligarhie hiper-liberalistă bazată pe modelul rus”.
Într-adevăr, în timpul pandemiei, guvernul a aprobat un decret care anulează toate formele de contracte colective de muncă din fabrici și sectoare publice, cum ar fi sănătatea și educația. Acum toți angajații pot fi concediați sau retrogradați la fața locului din orice motiv, chiar și doar pentru aderarea la o grevă. Mai mult, toți lucrătorii care decid să demisioneze înainte de a finaliza un program prealocat de doi ani vor fi obligați să plătească companiei suma pe care ar fi primit-o ca salariu în acea perioadă. Practic, trebuie să plătească pentru a fi liberi, de parcă ar fi sclavi.
Un număr tot mai mare de maghiari ajung la concluzia că modelul iliberal al lui Orbán este sursa actualelor rele ale țării. Sperăm că nu va trece mult până când admiratorii săi din Europa vor ajunge la aceeași concluzie.
Federico Fubini este jurnalist de economie și afaceri externe la ziarul italian Corriere della Sera.
