20.1 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

Lecția de maghiară în fotbal

Presa a tot dat exemplu, în ultimii ani, investițiile importante pe care țara vecină le-a realizat în infrastructura sportivă, pe lângă arene moderne, maghiarii realizând și academii complexe pentru copii și juniori.

Marii “experți” ai fotbalului românesc au refuzat totuși să accepte că fotbalul din Ungaria va ajunge să-l depășească din nou pe cel din România, ca pe vremea lui Ferenc Puskas, dar iată că rezultatele din ultimii ani au demonstrat contrariul.

De la victoria echipei naționale de fotbal a României cu 3 – 0 în fața reprezentativei Ungariei, în septembrie 2013, a trecut mult timp, interval în care fotbalul maghiar a progresat semnificativ, iar cel românesc, într-o perspectivă optimistă am putea spune că a stagnat.

Dacă în preliminariile cu victoria la scor de neprezentare menționată mai sus eram nemulțumiți că am obținut doar un egal la Budapesta, în prezent, probabil că naționala condusă de Mirel Rădoi ar semna oricând pentru un asemenea rezultat.

De la momentul în care cu Ciprian Marica și Mihai Pintili pe gazon surclasam Ungaria, maghiarii au realizat un turneu reușit în Franța, la EURO 2016, în timp ce noi am înregistrat eliminarea istorică de către Albania, din aceeași competiție, țara vecină obține un rezultat remarcabil împotriva campioanei mondiale, la EURO 2020, în timp ce noi urmărim la televizor meciuri între Macedonia de Nord, Ucraina și Austria, disputate pe Arena Națională.

Diferența este vizibilă și la nivelul echipelor de club, unde formațiile din primul eșalon fotbalistic al României sunt eliminate din competițiile europene de cluburi de mână a treia, iar campioana Ungariei s-a calificat în grupele UEFA Champions League.

Într-adevăr, nu putem vedea încă un super talent apărut din academiile de fotbal ale Ungariei, performanțele fiind realizate momentan cu jucători străini sau maghiari experimentați.

Se poate observa însă multă seriozitate pe plan sportiv în țara vecină și proiecte pe termen lung, în timp ce la noi vorbim de impredictibilitate, incertitudine.

 

Legea Sportului, declarații politice și nimic altceva

Federația Română de Fotbal poate argumenta că la tineret România realizează încă performanțe mai mari decât Ungaria.

Naționala Under 21 a României a învins Ungaria Under 21 la turneul final din acest an și a terminat faza grupelor fiind eliminată, dar neînvinsă, după două rezultate de egalitate cu Olanda și Germania.

De asemenea, noi am avut un turneu U21 remarcabil în 2019.

De menționat că acele performanțe au fost realizate, în mare parte cu fotbaliști crescuți la academia lui Gică Hagii, de exemplu Ianis Hagi sau Florinel Coman, și de jucători români tineri crescuți în străinătate.

Statul român nu a realizat nicio investiție notabilă în bazele sportive pentru copii și juniori.

De foarte mulți ani, politicienii noștri, indiferent de partidul aflat la putere, vorbesc despre legea sportului.

Ideea pare acum abandonată.

Nu s-a realizat nimic din ceea ce se discuta: despre o lege care să permită reducerea sau scutirea impozitelor pentru companiile care vor direcționa sumele de bani destinate în mod normal statului către investiții în infrastructura sportivă.

Ungaria are o asemenea lege și, acum, roadele se pot observa.

Investiții serioase în baze de pregătire pentru copiii care visează la o carieră în sportul rege au fost realizate în România tot de statul ungar, la Miercurea Ciuc și la Sfântul Gheorghe.

Și în aceste locuri s-au văzut rezultatele unui plan serios pe termen mediu și lung: Miercurea Ciuc are în premieră o formație în Liga a II-a, cu șanse considerabile ca în sezonul următor să atace promovarea în primul eșalon fotbalistic al țării noastre, iar Sfântul Gheorghe va fi reprezentantă a României în noua competiție UEFA Europa Conference League.

Din partea statului român putem discuta despre proiectele abandonate.

Un exemplu recent elocvent este cel al complexului sportiv ce era planificat pentru Târgoviște.

Terenul ocupat de o fostă bază militară a fost degajat pentru a face loc complexului prezentat de autorități cu surle și trâmbițe, dar, acum, Compania Națională de Investiții spune că nu mai are bani.

 

Finala EURO 2020, tot mai aproape de Budapesta

De asemenea este adevărat că performanțele recente ale naționalei de fotbal a Ungariei au fost realizați cu mulți jucători de origine străină, naționalizați.

Și în cazul României s-a discutat mult despre simplificarea procesului prin care sportivii care vor să evolueze pentru echipa națională a noastră pot obține cetățenie.

Au rezultat situații penibile și în acest caz: l-am avut pe Max Nicu, neamțul care și-a luat rapid cetățenie română, doar pentru a fi selecționat o singură dată, și, recent, aducerea în rândul Tricolorilor a veteranului Camora, de la CFR Cluj, care a devenit ținta principală a criticilor, după evoluțiile dezamăgitoare ale trupei lui Mirel Rădoi.

Când vorbim despre aportul adus de experiența din străinătate în fotbalul românesc nu se poate să nu amintim despre experimentul Christoph Daum.

Președintele FRF, Răzvan Burleanu, afirma, în repetate rânduri, că, în schimbul celui mai mare salariu plătit de Federație unui selecționer, germanul Daum va veni și cu o filosofie nouă, ce va garanta performanța, implementată pe toate nivelurile fotbalului românesc.

Unde este această filosofie? Ce a mai rămas din ea? A existat?

Budapesta are acum șanse foarte mari să găzduiască Finala EURO 2020, după ce statul englez a refuzat să renunțe la carantinarea suporterilor care ar urma să vină la actul final al Campionatului European, programat pe Wembley.

Ungaria mai are avantajul că este singura țară care a permis ocuparea capacității arenei din Budapesta până la 100%.

În concluzie, Budapesta ar putea intra în istorie cu găzduirea Finalei EURO 2020, în timp ce Bucureștiul rămâne în istoria fotbalului rege cu imaginile fotbalistului austriac care a înotat pe gazonul inundat al Arenei Naționale.

De asemenea, trebuie remarcat că maghiarii au ajuns să realizeze performanțe sportive mult peste cele ale României, având la dispoziție o arie de selecție nici măcar cât jumătate din cea a țării noastre.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu-Mihail Mușoiu scrie în presa centrală din anul 2008. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar, a absolvit FJSC și deține un master în Științele Comunicării.
Ultima oră
Pe aceeași temă