După doi ani de pauză, au revenit probele orale (de competență) din cadrul examenului național de bacalaureat.
E firesc să ne întrebăm de ce au revenit aceste probe, în condițiile în care nu sunt notate și nu au caracter eliminatoriu.
Practic, tot ceea ce trebuie să facă un candidat pentru a bifa prezența la aceste probe și să i se permită accesul la probele scrise este să spună în fața profesorilor evaluatori: nu știu.
Doar în cazul în care nu se prezintă la probele de competențe sau dacă refuză să răspundă cerințelor, candidatul își va pierde dreptul de a mai participa la probele scrise.
De ce se mai insistă cu aceste probe lipsite de însemnătate?
Probabil că ar trebui să se revină la notarea acestor probe sau la eliminarea lor.
Calificativele de la probele de competență ar putea fi importante doar în cazul în care facultățile ar ține cont de ele la examenele de admitere.
Cele mai multe facultăți iau însă în calcul doar notele obținute la probele scrise din cadrul Bacalaureatului sau mediile din anii de liceu la anumite materii.
În multe cazuri s-a ajuns la situația penibilă în care profesorul examinator se roagă de candidat să spună ceva la proba orală, pentru a-i permite elevului accesul la probele scrise din cadrul examenului maturității.
Așa s-a ajuns la situații în care unii elevi primesc calificativul “experimentat” dacă spun “bună ziua” la proba de competențe de comunicare în limba română.
Șefii Educației spun că vor ca absolvenții de liceu să conștientizeze importanța examenului maturității, dar continuă să promoveze imaginea unui Bacalaureat din ce în ce mai neinteresant.
În aceste condiții, nu trebuie să ne mai mire faptul că peste 40.000 de elevi din clasele a XII-a și a XIII-a nu s-au înscris pentru susținerea examenului maturității.
Iar acesta este doar începutul, pentru că, aproape sigur, printre cei înscriși vor fi destui care nu se vor prezenta sau care vor face doar act de prezență.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
