14.3 C
București
marți, 30 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiHomeschooling, o școală ”altfel”?

Homeschooling, o școală ”altfel”?

În America, încă dinaintea pandemiei s-a putut observa o creștere a opțiunii pentru studiul de acasă, așa-numitul homeschooling. Pandemia a accentuat acest fenomen, însă nu l-a generat. Cauza principală rămâne dorința părinților conservatori de a-și proteja copiii de noul învățământ ideologic. Apărut în anii 70`,fenomenul a început să cunoască o priză mai largă abia după 1980, când  educația la domiciliu a fost din ce în ce mai îmbrățișată de creștinii conservatori care considerau că școlile publice începeau să aibă o influență nocivă asupra copiilor. Inițial, puține state au recunoscut noua formă de școlarizare, ca în prezent, educația la domiciliu să fie legală în toate cele 50 de state americane. Pe lângă motivele culturale, religioase s-au adăugat și alte motivații recente care stau la baza opțiunii pentru homescholing. În unele cazuri este vorba de evitarea bullying-ului. În alte cazuri, mulți părinți au fost influențați în luarea acestei decizii de către învățământul online din pandemie, când au putut vedea cu ochii lor calitatea dezamăgitoare a actului predării.

Tema homeschooling-ului a intrat acum câțiva ani și în dezbaterea publică românească. Motiv de rememorare a studiatului acasă de pe vremuri, apanaj al aristocraților care-și permiteau meditatori pentru odraslele lor răsfățate. Astăzi la noi există două forme de învățământ care merg în paralel, meditațiile excesive și predatul superficial. 

Citește și: Cocktailul Molotov al propagandei

În mod normal, școala publică ar trebui să fie forma principală de învățământ, iar meditațiile o componentă auxiliară a procesului de învățare. Dar ce te faci astăzi, când elevii de gimnaziu fac live-uri pe tik tok în timpul orelor, copiii din clasele primare stau pe live-uri pe youtube, iar cei de la liceu fac ce vor ei, ei sunt stăpânii părinților și ai profesorilor. Dacă vor se droghează, bat profesori, fumează, beau și fac sex în clase. Toate aceste activități le practicau înainte în wc-ul școlii, dar au hotărât că e sub demnitatea lor să-și desfășoare marginal singurele activități pentru care au chemare de la natură. Au mutat haznaua în clasă. 

Citește și: Coliban, tun la final de mandat. Primăria Brașov, disperată să dea peste un mil. euro pe un imobil în litigiu

În general, noi, românii, avem o mare rezistență la înnoirile benefice și o disponibilitate crescută la schimbarea în rău. S-a putut vedea acest lucru și cu prilejul dezbaterii despre homeschooling. În primul rând că și aici opinatorii publici privesc doar la nivelul luciului apei. Mai interesant ar fi de văzut ce înveți, indiferent de locul unde o faci. Evident, contează și acesta.

Dincolo de dezbaterea eternă pe conținutul programei școlare, avem dilema spațială și socială. Primii apărători ai sălii de clasă sunt evident profesorii, oamenii din sistem. 

Argumentul lor, acela că suntem ființe sociale e unul prea vag și general pentru a tranșa subiectul. Confuzia de termeni e mare, suntem sociali nu doar când funcționăm în grup, nu doar colectivitatea creează socializarea. E suficient să se întâlnească doi oameni pentru a vorbi de o relație socială. Deci nu de cadru social e vorba aici, ci de unul instituțional, care prin homeschooling nu se pierde, atât timp cât elevul suportă examinările cerute de regulamente. Se pierde doar atmosfera instituțională, ceea ce nu e întotdeauna un lucru rău. Rolul formativ la vârsta respectivă e mai important decât socializarea avortată de la clasă, unde totul se desfășoară într-o ipocrizie sublimă. Poate că pentru cei mici apare și elementul de joacă pe holuri, prin curtea școlii. Însă pentru joacă există timp și spațiu și în afara școlii. 

Scăderea calității învățământului la nivel global,dublată de îndoctrinarea politică, reprezintă cauze ale decredibilizării instituțiilor școlare publice. Însă cauza primă care bulversează lumea astăzi, este aceea că factorul uman trebuie supus cu orice preț tehnologiei. Prin urmare, omul trebuie diminuat prin programul desubnutrire educațională. Tehnologia trebuie să prevaleze cu orice preț în epoca postumană, ea trebuie să fie mai importantă decât omul, acesta trebuie să fie doar sclavul ei. În prezent, progresul tehnologic blochează progresul uman. Doar că această tehnologie e dirijată de oameni care nu sunt în era postumană, ci în cea supraumană. Cu toate că de fapt sunt preaomenești în voința lor oarbă de putere, repetând jocul elitelor dintotdeauna, crearea instrumentelor de control și exploatare a maselor. 

Secole de-a rândul s-a investit în educație, prioritatea fiind progresul uman. Cultivarea și iluminarea maselor a dobândit odată cu mișcarea iluministă dimensiunea unui fenomen de istorie universală. Elitele de atunci aveau nevoie de minți luminate, cele de astăzi, nu.

Educația de tip neomarxist a devenit un miraj psihosocial de masă. În condițiile în care sistemul clasic de învățământ este dinamitat de propaganda marxistă, homeschooling-ulreprezintă pentru unii o alternativă de păstrare a educației clasice. Apărut ca o mișcareantisistem, fenomenul continuă să ia amploare în SUA ca o reacție la direcția oficială a învățământului. 

”În colțul ei strâmt și rece” unde nici măcar ”norocul nu o mai petrece”, România va rămâne mereu ostilă la orice inițiativă care va veni în sprijinul libertății și a dezvoltării individuale. Colectivismul, uniformizarea vor prevala mereu, atât timp cât e nevoie doar de niște numere trecute în statisticile României needucate.

Ciprian Blidaru
Ciprian Blidaru
Ciprian Blidaru este contributor RL din anul 2021. Ciprian a studiat Filozofia la Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca și deține un master în Managementul Resurselor Umane. Debut în presă: 2004, ştiri, reportaje, interviuri, editoriale, emisiuni radiofonice, apariții în presa locală şi centrală :Hotnews, Evz, Lumea, Europolis, Dilema Veche.
Cele mai citite

Cutremur în Serbia, la granița cu România

Un cutremur cu magnitudinea 4,4 s-a produs în această dimineaţă, la ora locală 8:42, în Serbia, la graniţa cu România, potrivit informaţiilor publicate de...
Ultima oră
Pe aceeași temă