Noul Guvern își propune o operaţie dificilă şi riscantă: tăierea excesului de grăsime de pe corpul statului român. Dacă privim la aparatul central şi la autorităţile autofinanţate (ANCOM, ASF, ANRE şi altele), imaginea e a unui pacient supraponderal şi ineficient, sufocat de posturi politizate şi „sporuri aberante”.
Reducerea personalului cu 20%, plafonarea salariilor şi eliminarea sporurilor „de lux” nu reprezintă doar gesturi de contabilitate, ci paşi vitali spre restabilirea credibilităţii statului. Dincolo de cifre şi promisiuni, această reformă testează capacitatea politicienilor de a trece peste tentaţia populistă şi de a-şi asuma costurile politice. Un aparat de stat mai suplu şi mai eficient nu e un moft, e o necesitate, mai ales într‑o ţară care riscă de ani buni dezechilibre structurale şi stagnare economică.
Am mai văzut promisiuni de „restructurare” şi „depolitizare” şi ştim cum s‑au împotmolit, după primele hopuri politice. De data aceasta însă, contextul economic şi social nu mai lasă loc de ezitări.
Faptul că Poliţia Locală va fi regândită şi dimensionată după nevoi reale, că autorizaţiile şi impozitele vor deveni criterii de alocare a banilor de la centru şi că autorităţile autofinanţate vor avea, şi ele, „centură de siguranţă” arată că direcţia e corectă.
Desigur, acest demers va deranja grupurile de privilegiaţi şi va avea de înfruntat rezistenţa unei administraţii hrănite ani la rând din sinecuri şi nepotisme. Criticii vor striga că e „austeritate” şi că „dispar locuri de muncă”, dar, de fapt, dispar posturi inventate şi plătite scump, pe spatele contribuabilului.
Reforma mizează pe vindecarea de politizare şi balonare a statului. Dacă va eşua, vom rămâne prizonierii unei birocraţii scumpe şi incapabile să livreze rezultate reale. Bisturiul e pe masă.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
