15.3 C
București
miercuri, 8 mai 2024
AcasăOp & EdEliberați spiritul creativ din cușca digitală! 

Eliberați spiritul creativ din cușca digitală! 

Pandemia a închis în casă peste un miliard de elevi de pe mapamond. Studiile recent publicate arată consecințele lockdown-ului. 20 % dintre elevii planetei nu s-au mai întors la școală. Abandonul școlar a urcat la cote inimaginabile. Analfabetismul funcțional a ajuns o sabie cu două teci: imbecilitate și sărăcie. Dar, mai e o soluție. Eliberați spiritul creativ!

În urmă cu un an, publicația The Economist scotea în evidență mai multe aspecte: mai întâi conștientizarea inegalității dintre bogați și săraci, apropierea părinților de profesori, reducerea anxietății celor mici și a abuzurilor asupra lor.

“Peste jumătate dintre directorii școlilor americane, chestionați de Universitatea Johns Hopkins, în 2021, au declarat că au avut un contact mai strâns cu părinții decât înainte de închiderea școlilor. „Nu am vorbit niciodată cu părinții mai mult decât am făcut-o în ultimul an,” spune Katerine Dionne, profesor de școală publică din Connecticut, potrivit The Economist.

68,2% dintre elevii români chestionați, potrivit raportului “Salvați copiii,” au răspuns atunci că au avut o relație bună cu profesorii în timpul învățământului online, chiar dacă accesul la internet al copiilor de la noi e mai redus decât în țările civilizate ale lumii.

Dispare cornul și laptele, dar nu va curge mierea

Ministerul Educației Naționale din România a lansat anul acesta Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Vor fi acordate granturi în valoare de până la 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat. Mecanismul de Avertizare Timpurie în educație (MATE) a identificat 3.235 de școli eligibile. Programul “cornul și laptele” va fi scos. Pe lângă o masa caldă, elevii săraci vor putea obține burse.

Dinamica procesului de învățământ la nivel global e ca un carusel. Urcă cine vrea, coboară cine poate.

Tehnologiile sporesc blocajele neuronale. Sinapsele se inactivează. Rețelele sociale își îndeplinesc misiunea: îndobitocirea totală.

Învățământul românesc nu e cu mult mai prejos decât cel european, contrar percepțiilor colective.

desen de Ștefan Popa Popa’S

Azi, tinerii noștri vorbesc mai multe limbi străine decât înainte, doar că vocabularul lor e tot mai sărac. Noua comunicare între sufletele moarte e mai promiscuă decât vechea relaționare a personajului picaresc, Cicikov, a lui Gogol. Apropo, noua intifadă ideologică interzice autorii ruși. Bine, dar măcar pe englezi îi citesc tinerele generații?

citește și: Imbecilizarea umanității 

M-am imersionat recent într-o colectivitate aparținând “Generației Z,” zeniști, le-am spus eu. Vorbeau rudimentar. Aveau bagaj lingvistic de țapinari. O sumă indefinită de onomatopee, gen. Englezisme, atât cât “să se limbe plimbe limba-n gură.” Exasperantele clișee și repetările ostentative ale ideilor progresiste m-au convins că marele experiment cu Omul nou a ciuruit next generation.     

Mozart e azi o ciocolată, Stravinsky, un jucător rus

Știau puțină istorie și banalități din cărțile de religie sau de filozofie. I-am întrebat, în zadar, cine l-a înjunghiat pe Iulius Cezar sau de ce Nero cânta la lăută, când Roma ardea. Pe vremuri, profesorii ne învățau să putem distinge fragmente muzicale. Să nu zicem că ascultăm Mozart, când, în realitate, la radio evalua o orcestră pe partiturile lui Stravinsky. Mama mă ducea la Operă, tata pe stadion. Ambele au sădit în mine facultățile critice, pe bază de argumente.

Pe vremuri, la școală logica avea un statul special. Azi, programarea calculatoarelor e un fel de „Deus ex machina” lumii noi.  Cine nu asculta Pink Floyd, nu era la curent cu trendurile mondiale, nu asculta Radio Europa liberă era nefrecventabil. Bunicii ne-au învățat că rigoarea selecției semenilor e o acțiune inteligentă. Nu ne-am dus niciodată cu plutonul, darmite cu regimentul.

Banca Mondială estimează că azi, 70% dintre copiii lumii, de până la vârsta de 10 ani, sunt incapabili să citească o poveste simplă, față de 53% înainte de pandemie. Un alt studiu relevă că deteriorarea procesului de învățământ în lume este strâns legat de sărăcie. Ratele abandonului școlar sunt în creștere, chiar și-n lumea civilizată.

Guvernul român, cu un pas înaintea lumii

Kevin Watkins de la The Guardian face o sinteză excelentă. Pentru revenirea în școli a 73 de milioane de copii ar fi necesare aproximativ 5,8 miliarde de dolari pe an. Acest lucru ar putea proteja copiii de foame, ar putea restabili învățământul și indirect al ajuta părinții săraci. Fiecare dolar investit ar genera încă nouă dolari în beneficii. Banca Mondială, unul dintre cei mai importanți donatori, mai scrie publicația britanică, nu are însă o strategie de finanțare a abandonului școlar.

Guvernul României a reușit să facă rost de mai bine de jumătate de miliard de euro. E un început.

Rapoartele post-pandemice, cu referire la închiderea școlilor pe plan global, evidențiază importanța existenței fizice a elevilor în școli, în ciuda predicțiilor unora că sistemul de învățământ se va reforma prin digitalizare.

Școala tradițională nu moare, doar că anumite îmbunătățiri, mai ales tehnice, se vor resimți, potrivit celor unor rapoarte consultate de noi.

YouTube video

“Deci, nu greșim cerând munților să se miște din loc, ologilor să meargă și morților să învie. Greșim pentru că nu cerem lucrurile acestea, pentru că nu credem că ele sunt posibile omului. Puținătatea credinței noastre ne face neputincioși; lipsa de credință ne paralizează – iar lipsa credinței este păcatul. Păcătuim, deci, cu toții, pentru că nu credem că putem interveni în Creație. Iar refuzând să intervenim în Creație, îl lăsăm pe Dumnezeu singur,” scria Mircea Eliade în “Îndreptar,” martie 1951.

Și două vești îmbucurătoare. Prin noua lege a învățământului, orice posesor de diplomă universitară va putea preda în învățământ, iar curricula școlară va da posibilitate, în funcție de aptitudinile elevilor, la revenirea la 6-8 ore de sport pe săptămână.

Mens sana in corpore sano, ziceau latiniștii. Be smart, ar zice evangheliștii lumii noi.

Vocile lumii

Sorin Cîmpeanu

Ministrul educației naționale

“Limba română va avea examen separat la Bacalaureatul din anul 2027 și va atinge și partea de gramatică: „Este foarte probabil ca varianta finală a proiectului de lege care să ajungă în guvern să cuprindă un examen de Bacalaureat 2027 la care proba de limba și literatura română, inclusiv gramatică, să fie probă scrisă de sine stătătoare. Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică,” a dezvăluit recent ministrul Sorin Cîmpeanu, potrivit  Edupedu.ro

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Universitatea Craiova – FCSB 2-0! Oltenii lui Gâlcă au bătut noua campioană

Universitatea Craiova s-a impus cu scorul de 2-0 în fața noii campioane FCSB, pe teren propriu, în etapa cu numărul opt din play-off-ul Ligii...

O primărie din Buzău acuză ADS că a încheiat contracte ilegale

Primăria Comunei Vernești din județul Buzău se află în mijlocul unui scandal intens după ce a acuzat Agenția Domeniilor Statului (ADS) că a...

Buzăul va avea echipă în Liga 1 după 15 ani de absență

Gloria Buzău a revenit în elita fotbalului românesc după 15 ani de absență, în urma victoriei obținută pe teren propriu cu scorul de 3-0...
Ultima oră
Pe aceeași temă