24.1 C
București
luni, 8 august 2022
AcasăOp & EdCultura penală a lui Dominic Fritz

Cultura penală a lui Dominic Fritz

Dominic Fritz și minunata sa lume de rețea face noi isprăvi. N-a rezolvat criza încălzirii orașului! A uitat să-și plătească certificatele verzi. Nu i-a lăsat fiii ploii pe camarazii din USR. Dar a avut grijă să-și aranjeze pelteaua de oengeuri. Astăzi, cultura penală, zic suspicioșii rezonabili, prinde formă și fond.  Numai bună de dus în dubă.

Primăria Timișoarei a scos din picul ei, rămas după taifunul energetic, trei milioane de lei (aproape 600.000 de Euro) pentru a finanța concursul de proiecte “Cultura în prezent.” Ce frumos? Chiar duios. Doar că selecția de proiecte și lista câștigătorilor are un anumit damf penal. Deh, nu vin procurorii la vechii coriști. “Cine nu sare ia condamnare!” Vă mai amintiți cum sunau trupeții haștag rezist pe străzi?
Dar mesajul de campanie al USR: “Fără hoție ajungem departe”? Se mai aude ecoul sau s-a pus batista pe țambal?

“Noi nu suntem ca ei.” Sună a ceva proaspăt? ”Hoții noștri nu-s ca hoții lor”, păi nu? Șlagăre de campanie.

Cultura penală a lui Dominic Fritz n-are konzept

Anul viitor, Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii. Sigur că ne-am fi așteptat la un konzept. Nimic din ceea ce știe neamțul să facă, bine chibzuit și rânduit zeiss, nu se pune-n operă la Timișoara.

Omul sfințește locul. Iar locul îl arată pe om cum “cată-n afară,” vorba neaoșă bănățeană.

citește și: Sfârșitul globalismului

Mai e Timișoara un oraș al florilor sau a devenit al noilor Popa Șapcă? Mai știm de celebrul haiduc? Înainte de a fi starețul mănăstirii Cozia, s-a dedulcit la tâlhării. N-a fost tâlharul de pe cruce, dar nici vremurile nu l-au pârât. Noii Popa Șapcă s-au asmuțit pe bugetul local al orașului.

Dominic Fritz are o uriașă calitate. A devenit mai român decât toți românii din Banat. Și-a adus gașca în primărie, a dat afară tot ce nu i se închina. A adus o duduie cu drag de ponei roz să conducă o asociație de prestigiu. Nu i-a ieșit fenta. Dar a perseverat.

desen de Ștefan Popa Popa’S

Străpuns de duhul tâlharilor de altădată, Dominic Fritz n-a fost vigilent cu echipa de experți culturali. O pleiadă de anonimi, dar bine cunoscuți de profesorul haștagist Vlad Alexandrescu (ministru al culturii în guvernul Cioloș, demis de propriile-i angoase), s-au aciuat ca experți ai Centrului de Proiecte din Primăria Timişoara.

Experți progresiști, aduși de la București, țes o mega cultură penală

Dacă puțini dintre ei sunt cunoscuți pentru operele lor culturale, multe asociații îi știu drept cerberi ai Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), loc sfințit cu duh progresist.

Dacă în spațiul public fostul ministru nu se mai remarcă, iată că primarul Timișoarei l-a reevaluat. L-a pus să încropească o trupă. Iar profesorul, bine instruit de rețele, a pus nodurile la frânghia de coborât lada cu bani.

Experții “independenți” (doar dependenți de rețea) s-au cuibărit în diferite grupuri, după „principiul:” eu te evaluez pe tine, tu mă evaluezi pe mine, iar banii îi împărțim frățește.  

Prevederi legale, decizii arbitrare

“Majoritatea dintre evaluatorii angajați de Primăria Timișoara se cunosc și colaborează între ei în multe proiecte și dețin funcții publice tot în domeniul cultural local. Potrivit Regulamentului Centrului de Proiecte Timișoara și a declarației (pe proprie-răspundere) de imparțialitate pe care aceștia au  semnat-o, ”evaluatorii nu trebuie să fie rude sau afini cu niciunul dintre solicitanți, nu trebuie să dețină părți sociale, de interes sau acțiuni din capitalul solicitanților, să nu facă parte din conducerea societăților/asociațiilor solicitanților și să nu aibă niciun interes patrimonial, nepatrimonial sau de orice altă natură privind proiectele solicitanților care să le afecteze decizia de evaluare,” scrie Ziua de vest.

Dominic Fritz l-a dat afară din conducerea Filarmonicii Banatul pe maestrul muzical Ioan Gârboni, pentru a-l aduce director interimar pe Ovidiu Andriș, manager de trupe de muzică. Comisia frățească l-a cadorisit pe noul manager cu o finanțare pentru un proiect de 15.000 de euro pe o asociație de-a lui, el fiind expert “independent” în alta.

Dar din dar se face rai

Caruselul intereselor, demn de o analiză profesionistă a parchetarilor specializați în suveicile economice, a cuprins și alți jucători la masa bogată. Presa locală a găsit-o și pe  Dana Sarmeș, director al Asociației Culturale Contrasens, ca evaluator într-o comisie și – hopa, Penelopa! – este fericita câștigătoare a trei proiecte, în valoare totală de 60.000 de euro, în altă comisie. La fel, și Tudorița Șoldănescu, evaluator într-o comisie, are un proiect aprobat în altă cumetrie. Sau Elisabeta Varga-Piatek, cofondator al Asociației Pelicula Culturală, se bucură de câștigarea finanțării pentru un proiect de 15.000 de euro aprobat într-o comisie, ea evoluând ca evaluator în alta.

Festivalul Internațional de Literatură, ajuns la ediția a XII-a, n-a prins loc pe lista de finanțare, deși unul dintre organizatori era mare fan Fritz și defila cu el prin campania electorală din 2020.

Un fost ministru fără de mamă, dar cu rețea la dispoziție

Ce mai au în comun frățiile de cruce ale lui Vlad Alexandrescu? Mulți dintre fericiții beneficiari ai sacilor de bani au trecut – via rețeaua sociețății în civil – și pe la Institutul Cultural Român.

Câștigătorii tortului de 600.000 de Euro poartă acum coroniță. Ce mai contează că niciunul dintre ei nu se încadrează în prevederile apelului de finanțare: să cunoască spiritul locului.

Dacă îi zici „Șogore” expertului pendulă, jumătate caș, jumătate lulă, crede că-l înjuri.

Mulți profitori mai are stupina progresistă….

Vocile lumii

Robert Șerban

Scriitor și manager cultural

Moderator de televiziune, redactor de carte, critic literar, poet și prozator

“Centrul de Proiecte, o instituție tânără și crudă, a schimbat, în doar cîteva luni, regulile privind definirea proiectelor prioritare: spre deosebire de sesiunea de finanțare de anul trecut, acum a definit „proiectele prioritare” și în termeni financiari, propunând limita minimă de buget de 250.000 de lei. Or, FILTM nu are nevoie de așa o sumă uriașă, pentru că festivalurile de literatură nu costă atât. De ce să cerem aiurea și să tocăm aiurea?” – s-a întrebat Robert Șerban, amfitrionul Festivalului Internațional de Literatură, respins de gașca evaluatorilor independenți, dresați de Vlad Alexandrescu.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Securicii fac poc, serviți cu AOC

Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni...

Cum te pregătești pentru venirea pe lume a copilului? 4 cumpărături esențiale

Odată cu apropierea momentului în care vei naște, trebuie să ai deja cumpărate anumite lucruri esențiale pentru îngrijirea bebelușului. Chiar dacă trebuie să fii...
Ultima oră
Pe aceeași temă