328. Este inaugurat podul lui Constantin cel Mare, al doilea pod peste Dunăre, construit de arhitectul roman Theophilus Patricius. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării,[3] podul lui Constantin cel Mare este considerat a fi cel mai lung pod antic peste un curs de apă și unul din cele mai lungi din toate timpurile
1687. Este publicată lucrarea lui Isaac Newton: Philosophiae Naturalis Principia Mathematica.
1811. Venezuela a devenit primul stat sud-american care și-a proclamat independența față de Spania.
1820. S-a născut fizicianul și matematicianul William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii și cel care a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcționare a motoarelor termice. În termodinamică, a propus termenul de energie.
1833. A murit inventatorul fotografiei, Joseph Nicéphore Niépce, cel care a rămas mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său Daguerre, căruia i-a fost atribuită în totalitate această descoperire (dagherotipul). Prima fotografie cunoscută datează din 1862 şi aparţine lui Niépce.
1865. A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză (două mile/oră) în Marea Britanie.
1880. S-a născut Constantin Tănase.
De-a lungul strălucitei sale cariere, Constantin Tănase a jucat în doar filme: Peripițiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la București (film mut, 1924), Visul lui Tănase (1932) și Răbdare, Tănase! (1943). Din cele trei, s-au păstrat imagini numai din Visul lui Tănase, celelalte două pelicule fiind pierdute (probabil în urma incendiilor suferite, de-a lungul timpului, de Arhiva Națională de Filme).
Cel mai de succes a fost Visul lui Tănase, o coproducție româno-germană (regia: lui Bern Aldor; scenariul: Nicolae Kirițescu și Constantin Tănase) care îl are ca personaj principal chiar pe Constantin Tănase. Filmul reflectă peripețiile acestuia la Berlin, unde, invitat pentru a juca într-un film, ajunge mare vedetă. Dar în toiul aplauzelor de la final, actorul se trezește și realizează că totul a fost doar… un vis! Alături de Tănase a mai jucat soția sa (Virginia Tănase), și Felix Bressart (pronunțat „bresert”), un cunoscut actor al epocii.
Filmările exterioare au fost efectuate în București, iar cele interioare la Berlin, în perioada februarie-martie 1932. Developarea, montajul și sonorizarea peliculei s-au făcut la Studioul Tobis-Melofilm din Berlin. Premiera românească a filmului a avut loc pe 11 aprilie 1932, la Cinematograful Regal din București. În România, filmul a fost prezentat în cadrul unui lung turneu în care Tănase, trezit din visul său cinematografic, apărea la final, pe scenă, în dialog cu dublura sa de pe ecran.
Sursa: http://proktoses.blogspot.ro/
Tănase devenise faimos pentru înțepăturile sale cu tenta politică: O mostră:
În țara asta, țara pâinii
Să aibă pâine chiar și câinii
Guvernul nostru ne obligă
S-avem o zi de mămăligă
Lor ce le pasă cum e traiul
Scumpiră trenul și tramvaiul
Scumpiră tot, la cataramă
Până și pâinea și tutunul
Și când înjuri pe șleau de mamă
Ei, cică, eu fac pe nebunul.”
„Teoria mea-i ușoară
Toată viața e o scară
Pe care, ca și la moară
Toți o urcă și-o coboară”
Și cu asta ce-am făcut?
„Ne-am trezit din hibernare
Și-am strigat cât am putut:
Sus cutare! Jos cutare!
Și cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Și-am luptat, cum am știut,
S-avem nouă guvernare,
Și cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie,
Și cu asta ce-am făcut?
Ia corupția amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Și cu asta ce-am făcut?
Pentru-a căștiga o pâine,
Mulți o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin țări străine,
Și cu asta ce-am făcut?
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Și cu asta ce-am făcut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Și cu asta ce-am făcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Țara-i plină de vedete,
Și cu asta ce-am făcut?
Pleacă-ai noștri, vin ai noștri!
E sloganul cunoscut;
Iarăși am votat ca proștii,
Și cu asta ce-am făcut?
Marele actor a murit în București, la 29 august 1945. Una dintre versiuni spune că de vină ar fi fost sovieticii, care nu gustau defel satira lui Tănase la adresa soldaților ruși, care aveau obiceiul să „rechiziționeze” toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând „davai ceas”. Replica celebră a lui Tănase în epocă a fost:
Rău era cu «der, die, das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»
De la Nistru pân' la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moșie
Harașo, tovărășie
După mai multe reprezentații în care a continuat să-i ironizeze pe sovietici, a fost arestat, amenințat cu moartea și i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Numai că Tănase nu era ușor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile „bandajate” cu ceasuri de mâna. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariție, deși actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi, și-a deschis pardesiul scoțând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar atât: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”. După două zile a murit.
O versiunea mai plauzibilă pare a fi cea oferită de nepotul actorului, Tănase Radu Alexandru. Conform acestuia, Constantin Tănase ar fi murit de blocaj renal, în urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi, cură aplicată pentru o infecție a faringelui.
1888. S-a născut fiziologul american Herbert Spencer Gasser, laureat al Premiului Nobel.
1889. S-a născut Jean Cocteau, dramaturg, scriitor, pictor şi coregraf francez, participant la mişcările artistice de avangardă.
1891. S-a născut John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel.
1911. S-a născut Georges Pompidou, fost prim-ministru (1962-1968) și președinte (1969-1974) al Franței.
1946. La Paris au fost prezentați primii bikini.
1966. A murit radiochimistul maghiar George de Hevesy, laureat al Premiului Nobel, unul din descoperitorii hafniului, element chimic din categoria metalelor.
1996. S-a născut Dolly, prima oaie clonată din lume.
2011. A încetat din viaţă artistul american Cy Twombly, unul dintre cei mai mari pictori abstracţi din secolul XX.
Citește și:
