8.4 C
București
luni, 25 octombrie 2021

Orieta Hulea, WWF: 37% din fondurile PNRR, necesare pentru schimbările climatice

Orieta Hulea, WWF: 37% din fondurile PNRR, necesare pentru schimbările climatice

Problemele climatice devin o amenințare a vieții în sine. Unele voci anunță că este deja prea târziu pentru a remedia dezastrele climatice, iar liderii mondiali pun ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon, principalul răspunzător pentru schimbările climatice.

Orieta Hulea, directorul general al organizație non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural, a acordat un interviu cotidianului național „România Liberă” în care a vorbit despre măsura în care se mai pot remedia schimbările climatice, despre cele mai stringente schimbări în această criză, dar și despre măsurile necesare în țara noastră. 

România Liberă: În ce măsură considerați că vom reuși să încetinim criza climatică ce își arată tot mai frecvent efectele devastatoare?

Cel mai recent raport ONU arată foarte clar legătura dintre criza climatică și activitățile antropice și faptul că emisiile de gaze cu efect de seră au afectat semnificativ clima planetei. Fenomenele extreme, cum sunt inundațiile, valurile de căldura, seceta, incendiile, se vor intensifica în următorii 20 de ani, dacă nu se iau măsuri urgente pentru limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5C. Avem o fereastră foarte mica pentru a face schimbări majore în modul în care ne producem energia și hrana, pentru a reduce emisiile de CO2, dar și ale altor gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul, limitând astfel efectul de încălzire și contribuind la îmbunătățirea calității aerului.

Este nevoie de un efort global pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de măsuri urgente de adaptare, pentru că așa cum arată și raportul, unele modificări sunt ireversibile.  Un punct de cotitură pentru accelerarea acestor măsuri va fi în noiembrie anul acesta, la summitul pe climă al ONU (COP26) din Glasgow, unde conducătorii guvernelor vor trebui să seteze ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor. Pentru țările membre UE, cum este și România, un pas important este alinierea la ținta de atingere a neutralității climatice până în 2050 și de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

WWF Internațional împlinește anul acesta 60 de ani și prin tot acest demers pe care îl facem la nivel global ne dorim să construim o lume în care oamenii trăiesc armonios cu natura.  De 15 ani de când există WWF în România, tragem un semnal de alarmă asupra importanței oricărei acțiuni pe care o  face fiecare dintre noi în raport cu mediul. Am dezvoltat proiecte pentru conservarea naturii, pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, zimbri, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor. Grija pentru natură este extrem de importantă pentru dezvoltarea umanității. Nu ne oprim aici și avem nevoie de ajutorul tuturor, iar un gest mic întreține marea iubire pentru natură, cel mai de preț bun al nostru.

Care ar fi primul lucru pe care este nevoie să-l schimbăm pentru a încetini problemele climatice?

Renunțarea la utilizarea combustibililor fosili și trecerea la un nou model economic în care creșterea și dezvoltarea este decuplată de la folosirea resurselor naturale în mod nesustenabil. Modul în care ne producem hrana și energia, bunurile și serviciile de care avem nevoie trebuie să fie sustenabil, să asigure creșterea calității vieții și să reducă riscurile de mediu, implicit și pe cele climatice.

Natura are un rol vital în captarea carbonului din atmosferă, este esential să  o protejăm și să o refacem acolo unde s-a pierdut sau degradat, însă nu va fi suficient pentru a atenua efectele schimbărilor climatice dacă nu facem eforturi pentru a reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră.

Noi avem un crez dat de Sir Peter Scott, fondator WWF: „Cea mai importantă misiune a noastră, dacă vrem să salvăm Planeta, este educația” . Astfel, WWF România a organizat activităţi educative în majoritatea proiectelor de conservare, pentru a educa, informa și sprijini tinerii să-și valorifice potențialul și să creeze un prezent și un viitor în armonie cu natura. Tinerii înseamnă viitorul și noi lucrăm atent și foarte responsabil cu ei pentru a avea echilibru între oameni, natură și economie.

Cât de atenți sunt românii la problemele de mediu și cât de implicați sunt în protejarea acetuia?

Interesul românilor a crescut în ultimii ani fiind probabil și rezultatul expunerii la un volum mai mare de informații despre mediu. A fost incurajator să vedem rezultatele Eurobarometrului din 2020 cara arată că 87% dintre români consideră că protecția mediului este importantă pentru ei și menționează poluarea aerului, a râurilor și a lacurilor, a apelor subterane, degradarea solului și deșeurile ca teme principale.

Dacă vorbim de protecție, avem încă ecosisteme naturale unice, valoroase, o bogăție pe care trebuie să o păstrăm și să fim mândri de ea. Presiunile sunt și ele mari, fie că vorbim de supraexploatarea resurselor naturale, poluare sau fragmentarea și distrugerea habitatelor naturale, cauzate de activități ilegale, de breșe în implementarea legislației de mediu, dar și de minimalizarea importanței protejării mediului față de nevoia de dezvoltare. Există însă o tendință spre a aprecia mai mult natura, în special a tinerilor, de a experimenta un mod de viață sănătos și de a înțelege importanța unui mediu curat pentru bunăstarea oamenilor.

Cum vedeți trecerea pentru țara noastră către un consum de carbon scăzut și alternative sustenabile, având în vedere că țara noastră este în urma UE la soluțiile de mediu?

România are nevoie de reforme și schimbări de paradigmă în multe domenii, iar decarbonizarea economiei și tranziția la neutralitatea climatică trebuie privită ca o oportunitate pentru creștere economică sustenabilă, crearea de noi piețe și locuri de muncă, dezvoltare tehnologică.

Economia verde, circulară, noi tehnologii pentru energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice, reducerea drastică a emisiilor din transportul rutier și creșterea rezilienței ecosistemelor naturale (protejarea pădurilor, a zonelor umede, a pășunilor, refacerea terenurilor degradate) trebuie susținute prin politici și investiții.

Riscurile de mediu, cum sunt schimbările climatice și pierderea biodiversității, trebuie adresate integrat, cu soluții bazate pe natură, prin protejarea, refacerea și gestionarea sustenabilă a ecosistemelor naturale și seminaturale. Astfel de soluții au impact asupra reducerii gazelor cu efect de seră, a riscului la dezastre naturale , asigură securitatea apei, a hranei și sănătatea umană. Putem reduce riscul la inundații prin refacerea luncilor inundabile, creșterea suprafeței împădurite poate contribui la stocarea carbonului din atmosferă, mai multe zone verzi în orașe ajută la purificarea aerului, putem lucra cu natura pentru a genera co-beneficii pentru bunăstarea oemenilor și pentru biodiversitate. Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să aloce 37% din fonduri pentru schimbări climatice, iar soluțiile bazate pe natură ar trebui să fie parte integrantă din astfel de măsuri.

Ce măsuri legislative considerați necesare pentru a reuși să protejăm mai bine mediul?

Natura ne susţine economia şi societatea; ea este esenţială pentru sănătatea şi bunăstarea noastră, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, şi totuşi ea se regăseşte prea puţin în politicile existente şi în instrumentele şi sistemul actual de luare a deciziilor. În afara faptului că ne asigură alimentele pe care le consumăm, apa pe care o bem şi aerul pe care îl respirăm, ecosistemele sănătoase (altfel spus, cele bine conservate, protejate sau administrate) ajută, de asemenea, comunităţile să fie mai rezistente faţă de schimbările sociale şi de mediu. Este necesar să plasăm natura în centrul procesului de luare a deciziilor.

România trebuie să garanteze protecţie legală suficientă şi un management adecvat pentru toate ariile protejate, ghidându-se după anumite obiective specifice de conservare stabilite la nivel zonal, naţional şi biogeografic. În toate zonele Natura 2000, planurile de management sau alte instrumente administrative trebuie stabilite și implementate cât mai curând posibil.

În perioada următoare, România va trebui să transpună în legislație obiectivele setate de Strategia UE pentru Biodiversitate 2030 și Strategia UE „De la fermă la consumator”, ambele în conformitate cu Pactul verde European. Strategia UE pentru Biodiversitate 2030 vine cu ținte foarte clare: protecția a cel puțin 30 % din suprafața terestră și 30 % din zona maritimă, integrarea coridoarelor ecologice pentru asigurarea conectivității rețelei de arii protejate, protecția strictă a 10% din ariile protejate, inclusiv a pădurilor primare și seculare, monitorizarea adecvată a ariilor naturale protejate pentru asigurarea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor. La acestea se adaugă Planul European de refacere a naturii care va prioritiza măsurile de restaurare a ecosistemelor degradate, limitarea impermeabilizării solurilor și a extinderii urbane, combaterea poluării și a speciilor invazive. Strategia „De la fermă la consumator” și noua politică agricolă comună promovează programele ecologice prin măsuri cum sunt reducerea utilizării pesticidelor, reducerea cu cel puțin 10 % a suprafaței agricole în zonele cu elemente de peisaj de mare diversitate, extinderea agriculturii ecologice.

Avem nevoie de o Strategie Forestieră Națională care să garanteze protecția pădurilor valoroase, stoparea tăierilor ilegale și managementul responsabil al pădurilor cu rol de producție.

Vor fi necesare schimbări legislative pentru armonizarea legislației naționale cu Legea europenă pentru Climă, iar pentru adaptarea la schimbările climatice, România nu are încă un plan de acțiune.

România trebuie să crească transparenţa şi participarea publicului la fiecare etapă a dezvoltării unui proiect/plan, inclusiv la un nivel strategic, de planificare sectorială a politicilor. Acest fapt va permite diferitelor părţi interesate, inclusiv organizaţiilor de mediu, să ajute la elaborarea acestor planuri şi proiecte, pentru a se asigura că sunt acceptabile din punct de vedere social şi al protecţiei mediului.

Cum vine WWF în soluționarea problemelor de mediu?

Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural în care trăim și de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, protejând biodiversitatea, folosind înțelept resursele naturale și reducând poluarea. În România, acționăm pentru protejarea pădurilor, a râurilor naturale și pentru conservarea speciilor emblematice din fauna țării, în special ursul, lupul, zimbful și sturionii.

Identificăm presiunile care pun în pericol mediul înconjurător și implicit sănătatea și bunăstarea oamenilor și a naturii și propunem soluții pentru rezolvarea lor. Încercăm să schimbăm sisteme depășite sau defectuoase, mentalități, comportamente, pentru ca problemele de mediu să devină o prioritate pe agenda decidenților politici.

Credem în dialog și comunicare transparentă cu toți care pot contribui la reducerea presiunii asupra naturii și la găsirea de soluții pentru conservarea biodiversității și managementul responsabil al resurselor naturale: autorități, mediul academic, instituții de cercetare, comunități locale, companii, alte ONG-uri.

Acționăm fie local, aplicat, prin proiecte concrete în anumite zone, fie național, prin strategii și planuri legate de bună guvernanță și de legislație adecvată.

Ce își propune WWF pentru următorii ani?

Scopul nostru este să reducem la zero pierderea habitatelor naturale și extincția speciilor, să refacem ecosistemele afectate de om și să reducem la jumătate amprenta ecologică a sistemelor de producție și consum prin promovarea utilizării sustenabile a resurselor naturale și a soluțiilor verzi, bazate pe natură, în infrastructură, transport și producție de alimente. Anul trecut am lansat programul Legământ pentru Pământ – un angajament pentru a proteja și reface natura în beneficiul oamenilor și al planetei.

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale rămâne o prioritate, similar, protejarea râurilor naturale și refacerea zonelor umede la scară cât mai mare. Ne vom implica în desemnarea de coridoare ecologice care să asigure conectivitatea rețelei de arii protejate și vom contribui la refacerea populațiilor unor specii dispărute (zimbrul) sau amenințate cu dispariția (sturionii).

Vom monitoriza activ modul în care se implementează legislația de mediu și propunerile de modificari legislative pentru a semnala acțiunile cu impact negativ asupra mediului, în special asupra biodiversității. Foarte important anul acesta va fi modul în care România va răspunde cerințelor Pactului Verde European, în special alinierea la obiectivele și țintele pentru biodiversitate, climă și energie, economie verde. Ne-am implicat activ în semnalarea discrepanțelor din Planul Național de Redresare și Reziliență și vom monitoriza în continuare implementarea acestuia, vom susține adoptarea de soluții bazate pe natură pentru a adresa provocările societății privind schimbările climatice, securitatea apei, a hranei, sănătatea umană.

Vom sta aproape de cei care ne susțin și de publicul larg cu informații relevante și vom acționa împreună pentru a genera schimbările de care avem nevoie pentru a proteja natura.

Ultima oră
Pe aceeași temă