Obiceiurile, tradiţiile şi cultura diferitelor părţi ale confederaţiei elveţiene sunt influenţate de ţările limitrofe – în special Germania, Franţa şi Italia. Un alt factor important este amplasarea geografică: într-un fel se desfăşoară viaţa în Zürich, altfel într-o vale montană izolată. Aşa că, obiceiurile diferă foarte mult de la un spaţiu la altul, chiar dacă locuitorilor le stau la dispoziţie aceleaşi informaţii. Muzica lor populară pe care o ascult chiar în timp ce scriu acest articol – graţie unui CD primit tot de la ambasadă – este plăcută şi foloseşte multe intrumente bine cunoscute la noi: acordeonul, un fel de ţambal, fluierele, şi pur şi simplu solişti sau coruri. Costumele populare sunt spectaculoase şi la fel o parte din obiceiurile vechi păstrate până azi. Elveţienii glumesc cu graţie pe seama diferenţelor majore dintre cantoane – cred că din punctul ăsta de vedere, ţara lor e o continuă sursă de surprize pentru un străin. Cât priveşte ospitalitatea, oamenii sunt cordiali şi politicoşi – o politeţe reală – dar totuşi ar prefera să îi anunţi dinainte dacă vrei să le faci o vizită. Nu pentru că i-ai deranja ci pentru că, obişnuiţi să planifice totul metodic şi în amănunt, o astfel de deviere de la plan ar cere un oarece timp pentru re-gândirea lui. Un alt obicei bun, pe care noi nu-l mai avem este punctualitatea. Dacă vei întârzia la orice întâlnire, vor crede despre tine că nu-i respecţi pe ei, nici pe tine, nici scopul acelei întâlniri, în consecinţă te vor cataloga neserios şi vor limita interacţiunea cu tine.
Ştiaţi că …
În Elveţia, Moş Crăciun – aşa cum îl înţelegem noi – vine pe 6 decembrie. Al lor nu vine de la Polul Nord sau din Laponia ci mai degrabă din Pădurea Neagră din Germania.
Câte ceva despre cultură
Elveţia găzduieşte multe festivaluri de film, fiecare mare oraş se mândreşte cu o Kunsthaus – galerie de artă -, muzica şi dansul (modern sau popular) sunt bine văzute, iar ecourile buciumelor mai umplu încă văile pe 1 august, de ziua lor naţională. Ursula Andress o foarte frumoasă şi talentată actriţă vestită în anii 60 – 70 s-a născut aici, de exemplu. Dintre scriitori lor, la noi sunt mai cunoscuţi Herman Hesse şi Max Frisch. Pentru o naţiune extrem de conservatoare, Elveţia a produs câteva forme de artă extrem de inovativă în ultimii 100 de ani. De exemplu dadaismul în literatură, un curent cultural şi artistic nonconformist şi anarhic îndreptat împotriva rutinei în viaţă, gândire şi artă, ce a luat naştere în Zürich la 6 februarie 1916, fiind fondat de poetul de origine română Tristan Tzara. Şi Le Corbusier – unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului trecut – s-a născut în munţii Jura, în La Chaux-de-Fonds, cantonul Neuchâtel. Neutralitatea elveţiană a atras oameni de valoare din toate timpurile, de toate genurile, refugiaţi aici din cele mai diverse cauze: de la fizicianul evreu de origine germană Albert Einstein care a avut cetăţenie elveţiană pentru o perioadă înainte de emigrarea în America până la recentul şi mult mediatizatul caz al regizorului Roman Polanski stabilit în Elveţia şi a cărui extrădare e cerută de americani de aproximativ 30 de ani.
Sport
Dacă sunteţi mai pasionaţi de sport decât de beletristică sigur vă va spune mai multe numele lui Roger Federer – locul 3 în lume în clasamentul ATP, sau al Martinei Hingis o tenismenă de excepţie, care deşi nu s-a născut în Elveţia are cetăţenie elveţiană. Sportul e important pentru elveţieni – atât ca modalitate de petrecere a timpului liber cât şi ca mod sănătos de viaţă – şi după cum e de aşteptat aici veţi întâlni toată varietatea de sporturi montane de la clasicul schi până la mountain – bike, enduro, snowboarding, etc. Pe marile lor lacuri se organizează regate elegante, oamenii aleargă, fac jogging şi mişcare de plăcere şi mersul pe bicicletă la serviciu nu-i chiar un moft.
O atitudine eco
Elveţienii sunt mândri de frumuseţea ţării lor şi sunt dispuşi să facă multe pentru a o păstra. Există o mulţime de colţuri încă neatinse de modul modern de a „consuma” şi murdări totul şi ultimele decenii au sporit chiar atenţia lor pentru puritatea mediului înconjurător prin ceea ce numim astăzi o atitudine activă şi eficientă eco. Gunoaiele menajere sunt colectate şi sortate de ani buni în mai multe categorii: chimicale, hârtie, carton, sticlă, textile, conserve, ulei şi grăsime de prăjit. Restul gunoiului menajer trebuie strâns într-un sac special de plastic care nu poate fi cumpărat de oriunde şi care, datorită unei taxe suplimentare este destul de scump. Aceste măsuri drastice pot fi şocante la prima vedere pentru unii dintre noi mai ales în comparaţie cu situaţia de acasă dar, sunt necesare pentru păstrarea curăţeniei cu care se mândresc şi de care se bucură toţi vizitatorii. Este vizibil deasemenea interesul lor pentru energiile verzi, eoliene – noile mori de vânt cu formele lor zvelte se zăresc tot mai des în peisajul pur, elveţian.
