Kiki Harris Skagen Munshi este unul dintre americanii pasionaţi de România, care au pus la dispoziţia muzeului Mingei din San Diego colecţiile personale de artă folclorică românească.
Kiki H. S. Munshi a trăit aproape două decenii în România comunistă. A fost consilier de presa şi cultură al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti şi director al Bibliotecii Americane. În 2006 a stat în Irak, unde a condus o echipă a Departamentului de Stat al SUA pentru reconstrucţia unor oraşe afectate de conflicte. Ziarul Washington Post o descrie drept un veteran al diplomatiei care, după o activitate de 22 de ani în Asia, Africa şi Europa, încearca să îmbunătăţească situaţia din Irak chiar şi după pensionare.
În ciuda faptului că şi-a petrecut o bună parte din viaţă în zone de conflict, Kiki Mushi are şi o latură sensibilă. În perioada în care a stat în România, Kiki a strâns obiecte populare care acum îi decorează casa: în sufragerie este un cuier de care sunt atârnate ceşcuţe din ceramică de Corund, o comodă cu motive populare stă pe holul de la intrare, o vitrină din Transilvania în birou. În fiecare zi, aceasta ia prânzul din vasele ceramice Corund şi aranjează fânul pentru cei doi cai din România cu o furcă achiziţionată din Curtea de Argeş. „Acum, după ce furca a fost expusă într-un muzeu, cred că va trebui să-i găsesc o altă întrebuinţare”, glumeşte Kiki Munshi. Cele mai multe lucrări de artă au fost achiziţionate din Consignaţia de la „Hanul cu tei”, singura casă de licitaţii care a funcţionat în România înainte de 1989.
Cele nouă luni petrecute în Irak, unde insurgenţa, conflictele grupurilor etnice si religioase, crimele sunt la ordinea zilei, par a fi greu de tolerat de către un spirit iubitor de artă. „Oamenii sunt complecşi. Eu nu sunt doar o pasionată de artă, ci personalitatea mea are mai multe niveluri. Irakul a fost o experienţă greu de descris. Am învăţat multe despre irakieni şi armata americană. Totodată s-a întâmplat ca mulţi dintre cunoscuţii mei să fie răniţi sau ucişi. A trebuit să merg mai departe”, povesteşte aceasta.
Pasiunea pentru arta populară românească a început să se contureze în 1983, pe când se afla la Washington şi citea „O scrisoare pierdută”. Pe lângă buna-dispoziţie pe care i-a lăsat-o lectura, Kiki Munshi işi aminteşte că atunci a fost prima dată când a realizat că se va îndrăgosti de arta şi cultura româneşti. Puţin mai târziu, tot în anii ‘80, profesorul Mihai Pop din România a convins-o că folclorul româneasc merită toată pasiunea.
În prezent, aceasta trăieşte împreună cu soţul ei lângă San Diego, la ţară, unde au 7 hectare de pământ, o livadă, cai, de care se ocupă împreună. În acest mediu pitoresc, Kiki Munshi lucrează cu răbdare la cartea ei despre România. Tot acolo are şi o mică afacere – o galerie de artă. Câştigurile strânse de pe urma acesteia sunt mici, cât să-i plătească biletul până în România şi înapoi, o dată pe an.
