Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, a declarat ca proiectul Ordonantei de Urgenta privind modificarea si completarea Legii 53/2003 – Codul Muncii va fi trimis pentru o prima lectura Executivului, la sedinta de guvern de maine. Demnitarul a precizat ca saptamana viitoare acest act normativ va fi supus aprobarii premierului in cadrul unei sedinte extraordinare a Guvernului. Ministrul Barbu a mai spus ieri la conferinta organizata de Finmedia, in colaborare cu MMSSF, “Piata fortei de munca. Codul Muncii – flexibilitate pe piata fortei de munca”, la care au participat reprezentanti ai patronatelor, sindicatelor si Guvernului, ca modificarile vizeaza sa instituie relatii de munca flexibile, care sa asigure atat protectia salariatilor, cat si crearea conditiilor care sa permita companiilor sa se dezvolte.
“Este imperios necesar sa existe in Romania un act normativ european in acord cu principiile economiei de piata, act normativ care sa scoata relatiile de munca din zona gri, sa elimine coruptia si birocratia. Este in interesul atat al sindicatelor, cat si al patronatelor, dar mai ales al economiei si societatii romanesti ca aceasta lege sa se schimbe”, a mentionat ministrul Muncii. Acesta a spus ca pentru prima oara in Romania s-a instituit o comisie bipartita formata din reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor, care timp de doua luni au convenit asupra celor mai importante puncte, fara ca guvernul roman sa influenteze dezbaterile dintre cei doi parteneri sociali. La sfarsitul lunii mai si in iunie au avut loc mai multe intalniri ale acestora cu echipa Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, ajungandu-se la o formula acceptata si cu oarecare compromisuri din partea fiecaruia pentru finalizarea modificarilor Codului Muncii. “Nu pot sa afirm astazi ca partea guvernamentala este extraordinar de multumita, cum nici ceilalti parteneri nu pot spune ca doleantele lor au fost insusite suta la suta. Majoritatea obiectivelor au fost atinse, cu exceptia ajungerii unui acord in privinta modificarilor aplicabile contractului colectiv de munca la nivel national”, a afirmat Gheorghe Barbu.
Modificarea, necesara si obligatorie
Motivele pentru care modificarea Codului Muncii adoptat prin Legea 53/2003 este considerata necesara si obligatorie vizeaza in principal rapoartele de tara ale Uniunii Europene pentru anii 2003 si 2004, care precizeaza ca actualul Cod al Muncii nu preia prevederile directivelor in materie ale UE, aceasta riscand sa creeze obstacole in calea antreprenoriatului, prin introducerea unor constrangeri pe piata muncii, precum si a unui numar de proceduri birocratice.
In Nota de fundamentare a proiectului de OUG ce cuprinde noile modificari se mentioneaza ca in perioada care a trecut de la intrarea sa in vigoare realitatea a dovedit ca actualul Cod al Muncii nu reprezinta un stimulent pentru dezvoltarea economiei romanesti, pentru ca el imprima o oarecare rigiditate relatiilor de munca, fapt ce impieteaza asupra performantelor companiilor si asupra capacitatilor acestora de a se dezvolta prin investitii.
Analizele efectuate de Inspectia Muncii au aratat ca in primul an de aplicare a Codului Muncii numarul conflictelor de munca a crescut cu 32%. Necesitatea urgentarii modificarii Codului Muncii decurge si din angajamentul stabilit de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala prin Programul de Ajustare (PAL2) inca din 2003. De asemenea “Romania s-a angajat sa revizuiasca prevederile Codului Muncii pana la 1 iulie 2005, drept criteriu de performanta structurala si prin aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre Romania si FMI, ratificat prin Legea 468/4 noiembrie 2004.
Principalele schimbari
Proiectul Ordonantei de Urgenta propune, in principal, urmatoarele modificari si completari ale Legii 53/2003 -Codul Muncii:
– Relaxarea restrictiilor privind contractul individual de munca pe perioade determinate.
Actualul Cod al Muncii reglementeaza extrem de restrictiv incheierea contractelor de munca pe durata determinata, ceea ce incurajeaza munca la negru. Prin noile reglementari se doreste facilitatea accesului la contractele pe durata determinata, cu respectarea limitarilor impuse de legislatia comunitara, ceea ce ar aduce mai multe raporturi de munca din zona neagra a economiei in zona fiscalizata;
– Reanalizarea conditiilor si modalitatilor de incheiere a contractului individual de munca
– Simplificarea procedurilor de evidenta a salariatilor
– Flexibilizarea procedurilor referitoare la concedierea individuala si colectiva.
In cazul concedierii salariatilor este necesara protejarea acestora impotriva abuzurilor angajatorilor, dar birocratia si durata procedurii de concediere mare produc efecte negative atat asupra angajatorului, cat si asupra angajatului. Este necesara reglementarea unei proceduri speciale pentru situatiile concedierilor colective, insa ea trebuie pusa in acord cu legislatia europeana.
– Stabilirea duratei timpului de munca si a muncii suplimentare in conditiile unei economii de piata functionale.
Proiectul prevede ca durata timpului de munca va putea fi prelungita la peste opt ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca intr-o luna sa nu depaseasca cele opt ore zilnice sau 48 de ore saptamanale.
– Stabilirea si plata concediilor de odihna.
Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pe perioada respectiva prevazute in contractul de munca. Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute mai sus, din luna anterioara celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. In cazul in care a fost asigurata participarea la formare profesionala potrivit art. 190, salariatul are dreptul la concediu de formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.
– Revizuirea prevederilor de formare profesionala a salariatilor.
Salariatii trebuie sa aiba acces la formarea profesionala, insa ea trebuie sa fie in conformitate cu necesitatile reale ale activitatii. In reglementarea actuala angajatorul este obligat sa le asigure anual salariatilor formarea profesionala, pe cheltuiala sa, fara ca normele legale sa tina cont de interesele reale ale unitatii sau ale salariatilor.
– Revizuirea sistemului de contraventii si sanctiuni.
Modificarile aduse Codului Muncii flexibilizeaza relatiile de munca atat in avantajul angajatilor, cat si al angajatorilor. Stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale se santioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei. Primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de 20.000.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de un miliard de lei.
Nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei. Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei. Neacordarea indemnizatiei prevazute la art. 53 alin. (1), in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca, cu amenda de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei. Incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.
Un nou articol prevede ca incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
Ministrul Muncii a afirmat ca Ordonanta de Urgenta privind modificarea si completarea Codului Muncii va intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial. Proiectul legislativ a fost publicat pe site-ul www.mmssf.ro.
