Târgu Jiu, reşedinţa judeţului Gorg, este situat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare. În vremea romanilor, la Târgu Jiu, se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru de pe Olt. Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg.
VEZI ŞI Percheziţii la Primăria Târgu Jiu şi la locuinţa edilului, într-un dosar privind fapte de corupţie
În Târgu Jiu s-au refugiat, în momente grele, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost locul bătăliei dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916.
VEZI ŞI GALERIE FOTO & VIDEO. 58 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi
Cel mai cunoscut reprezentat om al oraşului Târgu Jiu şi al judeţului Gorf în toată lumea este Constantin Brâncuși. În România, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa. Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana fără Sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat. La moartea sa, în 1957, statul român a refuzat să primească moștenirea lăsată de Brâncuși -atelierul său parizian-, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei. Ca atare, atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.
(sursa: wikipedia.org)
