Ce riscă Iohannis şi Vanghelie după ce au fost puşi sub acuzare de ANI

Şase politicieni de calibru riscă să fie trimişi pe tuşă pentru cel puţin trei ani şi riscă inclusiv dosare penale, după ce Agenţia Naţională de Integritate a descoperit mai multe nereguli. Iar dacă ne luăm după cele mai recente decizii ale instanţelor cu privire la sesizările ANI, aceştia au şanse destul de mici să câştige contestaţiile împotriva agenţiei.

Doi primari şi doi şefi de Consilii Judeţene au fost acuzaţi de incompatibilitate, iar un europarlamentar şi un deputat din Parlamentul României ar putea ajunge în faţa instanţei pentru conflict de interese şi nereguli în declaraţia de avere. Anunţul de miercuri al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a căzut ca un trăznet, având în vedere că au fost acuzate nume grele din PSD, PNL şi PDL.

Astfel, primarul Sibiului, Klaus Johannis, este suspectat de incompatibilitate, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, este acuzat că nu-şi poate justifica o parte din avere, europarlamentarul Theodor Stolojan este verificat pentru fals în declaraţii, deputatul Florin Aurelian Popescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, este suspectat de conflict de interese. De asemenea, preşedinţii CJ Braşov, Aristotel Căncescu, şi CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, sunt acuzaţi de incompatibilitate.

Fără drept de a candida ­pentru trei ani

Acţiunile ANI ar putea să-i scoată din viaţa politică pe cei şase policieni. Astfel, conform legislaţiei actuale, demitarii şi funcţionarii incompatibili ar trebui să-şi piardă mandatele şi nu ar mai avea voie să acceadă în funcţii de demnitate publică. Cei care au fost aleşi în funcţie, prin vot popular, nu mai au voie nici să candideze timp de trei ani la alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. Aristotel Căncescu, Nicuşor Constan­tinescu, Klaus Johannis şi Marian Vanghelie intră în categoria din urmă, pentru că şi-au câştigat mandatele în urma unui scrutin.

Primii trei sunt acuzaţi că, în timpul mandatului, au făcut parte din Consiliile de Adminis­traţie sau au fost desemnaţi ca reprezentanţi în cadrul unor societăţi sau regii autonome, controlate tot de autorităţile locale, care se ocupă de furnizarea apei. Şansele lor să scape de o sentinţă definitivă de incompatibilitate sunt mici, pentru că, există deja un precedent în in­s­tanţă pentru speţa lor: Curtea de Apel Constanţa a dat patru sentinţe civile în cazul unor primari găsiţi de ANI în incompatibilitate pentru că au fost în acelaşi timp şi primari, şi repre­zentanţi în Adunările Generale ale acţionarilor companiei RAJA S.A., operatorul regional de apă.

Ce se întâmplă cu banii lui Vanghelie

De asemenea, persoanele care nu-şi pot justifica averea devin automat incompatibile. ANI a descoperit în cazul primarul sectorului 5 al Bucureştiului, Marian Vanghelie, o diferenţă de aproximativ 180.300 între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada 2008-2011. În cazul său, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Totuşi, primarul sectorului 5 poate sta liniştit cel puţin pentru o perioadă. Statul român a avut nevoie de patru ani până a reuşit să recupereze, în premieră, 550.000 de euro pe care doi poliţişti implicaţi în scandalul permiselor frauduloase de la Argeş nu îi puteau justifica. „România liberă“ arăta în ianuarie anul acesta că, deşi sesizarea ANI împotriva celor doi a fost ­făcută în 2009, procesul s-a terminat abia la finele lui 2011, iar banii au intrat efectiv în bugetul statului după mai bine de un an, la începutul lui 2013. Mai mult, din cele 44 de cazuri de demnitari cu averi nejustificate sesizate de ANI, doar patru au fost câştigate irevocabil de Agenţie. De altfel, dificultatea confiscării averilor ilicite nu e o problemă cu care se confruntă doar ANI, situaţii similare fiind înregistrate şi în cazuri penale de corupţie, instrumentate de justiţie. De exemplu, în perioada 2008-2011, DNA a estimat prejudicii de 1,13 miliarde de dolari în dosarele care au ajuns în instan­ţe, dar au fost efectiv confiscaţi de stat doar 540.000 de euro.

Politicieni doborâţi de ANI

În ciuda numeroaselor încercări de a desfiinţa Agenţia Naţională de Integritate, de a-i diminua atribuţiile sau de a-i reduce bugetul, făcute de politicieni de-a lungul timpului, investigaţiile ANI au dus, în ultimul an mai ales, la demiterea unor politicieni şi la scoaterea altora de pe listele de miniştri. Astfel, fostul senator Mircea Diaconu a fost revocat din funcţie, iar Victor Alistar nu a putut fi numit în funcţia de ministru pentru că avea decizie de incompatibilitate. Mai mult, după ce ANI a descoperit suspiciuni de incompatibilitate sau conflict de interese în cazul foştilor miniştri Eduard Hellvig, Ovidiu Silaghi şi Liviu Pop, aceştia nu au mai fost numiţi în Guvernul Ponta format după alegerile din decembrie 2012.

Indiferenţi la deciziile de incompatibilitate

Nu toţi cei declaraţi definitiv incompatibili de instanţă, în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate, au renunţat la politică ori la carierele din administraţia publică ulterior.

Deputatul Florin Pâslaru are interdicţie de a mai ocupa o funcţie sau demnitate publică din 2011 până în 2014, potrivit site-ului agenţiei. Cu toate acestea, nu doar că şi-a încheiat la termen anteriorul mandat de parlamentar, ba chiar a candidat din nou şi acum este tot deputat din partea USL. Permisiunea de a candida, în ciuda interdicţiei ANI, a fost dată de Curtea de Apel Galaţi, care a respins două contestaţii făcute împotriva lui Florin Pâslaru de contracandidaţii săi, care-l acuzau tocmai de conflict de interese. Un alt politician căruia Agenţia i-a pus interdicţie de a mai ocupa o funcţie sau demnitate publică este fostul consilier judeţean de Teleorman Mircea Dumitrescu. Deşi acesta avea o interdicţie între 2009 şi 2012, Mircea Dumitrescu a devenit administrator public al Teleormanului, în cadrul Consiliului Judeţean, funcţie pe care o ocupă şi astăzi.

La fel de indiferent la deciziile ANI s-a arătat şi Eduard Corduneanu, fost consilier judeţean la Neamţ. Deşi a primit interzis la o funcţie publică între 2009 şi 2012, ­acesta a devenit încă din 2010 acesta coordonatorul Agenţiei pentru Protecţia ­Mediului Neamţ.

Un alt caz este cel al primarului comunei Gura Ocniţei, Gheorghe Diaconu, care a fost găsit incompatibil definitiv în 2009, cu interdicţie până în 2012. Acesta şi-a continuat însă mandatul de primar.

Statistică

44 de cazuri de demnitari cu averi nejustificate, din care doar 4 irevocabil câştigate;

168 conflicte de interese adminis­trative şi penale, din care 18 au rămas definitive ;

421 de cazuri de incompatibilitate, dintre care 222 rămase definitive;

337 cazuri de sesizare a organelor de cercetare penală;

1.417 amenzi numai între 2010 şi 2012 pentru nedepunerea la timp a declaraţiilor de avere (sursa: rapoarte ANI între 2008-2013).