„Exist deci cumpฤr, cumpฤr deci exist“! – cam acesta ar fi dictonul adaptat societฤลฃii moderne, în care consumerismul satisface din ce în ce mai multe nevoi psihologice. ลi, într-adevฤr, goana dupฤ bani a devenit ceva obiลnuit, iar mulลฃi dintre noi au o gândire logicฤ atunci când vine vorba de finanลฃe, în ciuda faptului cฤ facem greลeli zilnice pe care, adesea, nu le conลtientizฤm. Un bestseller lansat recent, „Dolarii ลi simลฃul realitฤลฃii: cum sฤ apreciem corect banii ลi cum sฤ-i cheltuim mai inteligent”, identificฤ cinci obiceiuri falimentare din viaลฃa de zi cu zi a fiecฤruia dintre noi. Autorii lucrฤrii, Dan Ariely, specialist în comportament economic la Universitatea Duke, ลi Jeff Kreisler, un avocat devenit comediant ลi scriitor, dupฤ ce ลi-a finalizat studiile la Universitatea Princeton, recomandฤ câteva metode practice punctuale.
1. Gândeลte în bani, nu în procente! Când te bucuri cฤ iei un obiect la jumฤtate de preลฃ, nu uita cฤ poลฃi cumpฤra altele 50 cu reducere de 10 sau 15%. De regulฤ, oamenii sunt dispuลi sฤ consume 10 minute în plus din viaลฃฤ pentru a gฤsi o ofertฤ mai bunฤ. De pildฤ, cautฤ un produs care costฤ 5 lei în loc de 10 lei, însฤ nu s-ar deranja sฤ petreacฤ cele 10 minute fฤcând economii multiple de 10 bani la diverse alte produse. În acest mod ar putea pune deoparte în buzunar 10 lei, nu 5. În mod frecvent, ne gândim cฤ facem economii de 50% la o singurฤ achiziลฃie, dar, concret, marja profitului creลte considerabil raportat la frecvenลฃa economiilor mici repetate, de doar câteva procente.
2. Concentreazฤ-te pe ceea ce conteazฤ! Sunt persoane care se plâng de faptul cฤ un sandviล este prea scump, de exemplu, în condiลฃiile în care blocheazฤ sume mari de bani în fiecare an, depozitându-i la bancฤ. Explicaลฃia este simplฤ: avem tendinลฃa de a „sparge” banii pe diverse lucruri nenecesare, în locul unei asigurฤri de viaลฃฤ, care ne-ar aduce cel puลฃin un sandviล gratis în fiecare zi pentru tot restul vieลฃii.
3. Uitฤ teoria relativitฤลฃii! Specialiลtii în marketing ne seduc cu oferte supra-evaluate, care nu ลฃin cont nici de rata inflaลฃiei, nici de nevoile reale ale cumpฤrฤtorului, manipulând inteligent tendinลฃa compulsivฤ de a cheltui. Mai mult, unele restaurante practicฤ jocuri psihologice subtile cu clienลฃii, afiลând intenลฃionat pe prima paginฤ a meniului ofertele foarte scumpe, în aลa fel încât celelalte mâncฤruri sฤ parฤ ieftine ลi relativ accesibile. Dar relativitatea este relevantฤ în fizicฤ, nu ลi în materie de finanลฃe.
4. Apreciazฤ corect costurile ofertelor! Indiferent de vârstฤ, fiecare dintre noi s-ar bucura sฤ cumpere la un preลฃ bun o maลinฤ nouฤ. Totuลi, este recomandat sฤ punem în balanลฃฤ modul în care ne afcteazฤ independenลฃa financiarฤ o achiziลฃie importantฤ la un moment dat în viaลฃฤ. Meritฤ sฤ renunลฃฤm la vacanลฃe, sฤ facem economii la mâncare ลi sฤ riscฤm sฤ rฤmânem cu facturile neplฤtite?
5. Acceptฤ sacrificiul de a face plฤลฃi. Este o obiลnuinลฃฤ sฤ cumperi lucruri, simplu ลi plฤcut. De aceea sunt ลi puse pe piaลฃฤ, pentru a fi cumpฤrate în magazine sau cu un simplu click pe internet. Depinde doar de noi în ce mod o facem, prin plฤลฃi online, care sunt comisionate inutil, sau direct cu bani cash, la casa de marcat. A doua variantฤ este cea mai economicฤ, chiar dacฤ, psihologic, pare mai dureroasฤ. Pentru cฤ a scoate bani din portofel induce un fals sentiment de deposedare. Însฤ plฤลฃile virtuale chiar asta fac, ne golesc conturile cu sume foarte mici pentru comisioane, dar reale.