Aderarea României la zona euro revine în dezbaterea publică și ar putea deveni principalul obiectiv strategic al țării după finalizarea procesului de intrare în OCDE, considerat clubul statelor cu economii dezvoltate.
Tema este analizată de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), din perspectiva stabilității și siguranței sistemului bancar.
Într-o analiză publicată pe www.studiifinanciare.ro, oficialul BNR arată că diferențele de dezvoltare dintre state nu țin doar de resurse sau poziționare geografică, ci și de calitatea instituțiilor publice și capacitatea acestora de a crea încredere și predictibilitate.
„În ultimele decenii, experiența internațională a arătat că diferențele de dezvoltare dintre state sunt influențate nu doar prin resurse naturale, poziționare geografică sau alte avantaje materiale specifice, ci și prin robustețea instituțiilor publice, capacitatea acestora de a transmite încredere și a asigura predictibilitate și modul în care reușesc să faciliteze gestionarea de către actorii economici a riscurilor, perioadelor de tensiune și incertitudine.”, arată Badea.
Rezoluția bancară, element-cheie în drumul spre zona euro
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, cadrul de rezoluție bancară reprezintă un pilon esențial în procesul de pregătire a României pentru aderarea la zona euro, mai ales în contextul gestionării posibilelor vulnerabilități din sistemul financiar.
„Pentru România, din fericire, succesul în domeniul rezoluției bancare nu se contabilizează în numărul de crize gestionate prin mecanismul rezoluției, ci mai ales în cele care nu au avut loc. Acest tip de succes – greu perceptibil prin natura sa, dar cu atât mai valoros — este rezultatul unui efort comun și al unei responsabilități împărtășite între instituțiile sectorului bancar și autoritățile cu rol de reglementare, supraveghere, rezoluție, sau macroprudențial. Într-un mediu economic și financiar caracterizat de transformări rapide și de incertitudini persistente, consolidarea continuă a capacității de prevenție, intervenție și coordonare instituțională rămâne esențială pentru menținerea încrederii în sistemul financiar și pentru întărirea rezilienței acestuia pe termen lung.”, a transmis oficialul BNR.
Uniunea Bancară, pas obligatoriu în arhitectura euro
Leonardo Badea subliniază că activitatea de rezoluție bancară are o importanță strategică în procesul de convergență către zona euro și în pregătirea participării la Uniunea Bancară europeană.
„Deși în prezent România nu este membră a Uniunii Bancare, funcția de rezoluție bancară a Băncii Naționale a României nu poate fi considerată o activitate izolată de dimensiunea europeană. Dimpotrivă, ea trebuie înțeleasă și exercitată în strânsă legătură cu obiectivul strategic pe termen lung al aderării României la zona euro și, ca pas premergător necesar, al participării la Uniunea Bancară. Adoptarea monedei unice presupune, în stadiul actual al arhitecturii europene, și aderarea la Uniunea Bancară. Aceasta înseamnă că gradul de pregătire al autorităților naționale – ca și cel al instituțiilor de credit – pentru funcționarea în cadrul Uniunii Bancare devine un criteriu implicit și de substanță al convergenței spre zona euro.”, a punctat Leonardo Badea.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
