Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual despre Starea Uniunii.
Evenimentul reprezintă momentul de bilanț al activității Comisiei din ultimul an și, totodată, ocazia de a prezenta direcțiile de acțiune pentru perioada următoare. Discursul, comparat adesea cu „State of the Union” din SUA, este una dintre cele mai importante ocazii de evaluare a Comisiei Europene.
Diferența majoră este însă că, în timp ce comisarii sunt numiți de guverne, europarlamentarii sunt aleși direct de cetățenii europeni și au responsabilitatea de a trage la răspundere executivul european.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat importanța momentului:
„Dezbaterea privind starea Uniunii este momentul în care Parlamentul European trage la răspundere Comisia Europeană. Parlamentul a fost foarte clar în ceea ce privește așteptările sale, iar acum vrem să le vedem transformate în acțiuni concrete. Ne dorim să vedem o Europă care își asumă o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa, o Europă care face viața mai ușoară pentru întreprinderi prin reducerea birocrației. O Europă mai echitabilă pentru familii, lucrători și femei și o Europă care apără valorile democratice ce ne definesc. Acesta este momentul în care Europa trebuie să se ridice, să aibă curajul să acționeze, să arate că putem schimba și reforma împreună, pentru că, în cele din urmă, trebuie să ne asigurăm că Europa oferă rezultate în privința a ceea ce contează cu adevărat pentru cetățenii noștri”.
Bilanțul Comisiei după nouă luni
La nouă luni după ce Ursula von der Leyen a promis o Europă mai competitivă, rezultatele sunt mixte. Comisia a lansat Busola competitivității, un plan pentru reducerea birocrației și sprijinirea industriei, însă multe dintre inițiative au rămas la nivel de proiect.
Pactul industrial curat a fost prezentat, dar decarbonizarea industriei grele și soluțiile pentru energie accesibilă nu au avansat. În sectorul auto, discuțiile s-au axat pe relaxarea standardelor de emisii, iar fermierii acuză întârzieri în implementarea sprijinului financiar promis.
În domeniul inovării, au fost lansate strategii pentru startup-uri și tehnologiile viitorului, însă mediul privat cere măsuri mai rapide. În materie de apărare, Comisia a cerut majorarea bugetelor și crearea unei piețe unice pentru industria de apărare.
Direcțiile asumate de Comisia Europeană
Comisia și-a stabilit pentru actualul mandat șapte mari priorități. Conform datelor Parlamentului European, cele mai multe inițiative au vizat economia verde și competitivitatea: peste 120 de proiecte, dintre care 12 au devenit lege.
În apărare și securitate, 40 de proiecte au fost lansate, dar doar două au fost finalizate. În plan social, din 24 de propuneri, una singură a fost dusă la capăt. La capitole precum climă, democrație și calitatea vieții, numeroase dosare rămân blocate.
Totuși, investițiile în apărare devin o prioritate. Recent, Comisia Europeană a anunțat alocări pentru împrumuturi destinate statelor membre în acest domeniu.
România se află pe locul al doilea, cu aproape 17 miliarde de euro, bani ce pot fi accesați dacă până la sfârșitul lunii noiembrie vor fi depuse proiecte fezabile.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
