Uniunea Europeană este cu un pas mai aproape de a realiza ceea ce numește “echitate fiscală”.

După mai mult de un an de dispute politice și amenințări cu veto, cele 27 de state membre au convenit să aprobe un acord pentru stabilirea unui nivel minim al impozitului pe profit, care va fi stabilit la 15% pentru toate companiile mari, notează Euronews.

Reforma, la care s-au opus la diferite momente diferite țări precum Irlanda, Ungaria, Estonia și Polonia, a fost salutată pentru a pune frână unei curse de lungă durată către limita inferioară, în urma căreia țări din întreaga lume și-au redus treptat impozitele pe profit pentru a atrage multinaționalele.

În prezent, multe guverne consideră că acești ani de concurență fiscală intensă au făcut mai mult rău decât bine, lăsând cuferele publice incapabile să facă față cheltuielilor tot mai mari cu clima, energia și protecția socială.

“Impozitarea minimă este esențială pentru a face față provocărilor pe care le creează o economie globalizată”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, care a condus timp de câteva luni negocierile.

“UE a dovedit că este cu adevărat hotărâtă să abordeze nedreptățile care caracterizează sistemul economic global și să se asigure că toată lumea își plătește partea sa echitabilă,” a mai spus el.

Cu toate acestea, impozitul minim de 15% pe profit nu este o creație exclusivă a blocului comunitar.

Acordul inovator se bazează pe un acord internațional negociat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și aprobat de 137 de țări care reprezintă peste 90% din PIB-ul mondial, inclusiv Statele Unite, China, India și Rusia.

Profitând de impulsul pandemiei COVID-19, când guvernele s-au îndatorat pentru a-și susține economiile prin blocaje, OCDE a reușit să încheie ani de muncă pentru a reforma sistemul fiscal mondial și a aborda noile provocări generate de economia digitală.

Organizația cu sediul la Paris a conceput o reformă pe doi piloni, primul pilon fiind axat pe realocarea profiturilor impozabile, iar al doilea pilon s-a concentrat pe stabilirea impozitului minim de 15% pe profit.

Primul pilon este considerat cel mai complex element, deoarece urmărește să transfere o parte din drepturile de impozitare de la țara în care se află sediul fizic al unei companii (de exemplu, sediul central al UE al Google din Irlanda) la țara în care sunt obținute profiturile (de exemplu, profiturile obținute de Google în Franța).

Se preconizează că profiturile în valoare de peste 125 de miliarde de dolari (118 miliarde de euro) vor fi redistribuite anual în cadrul primului pilon. Discuțiile tehnice pentru definirea formulei și a condițiilor sunt încă în curs de desfășurare la nivelul OCDE.

Cu toate acestea, lucrările privind Pilonul II sunt mult mai avansate.

Comisia Europeană a propus în decembrie 2021 o directivă pentru a introduce Pilonul doi în legislația UE, făcând din impozitul minim o obligație obligatorie din punct de vedere juridic pentru toate cele 27 de state membre.

Impozitarea este unul dintre puținele domenii la nivelul UE în care este necesară unanimitatea, lucru care a permis Ungariei, și ulterior Poloniei, să întârzie aprobarea directivei și să creeze o legătură neoficială cu alte dosare ce nu aveau legătură.

După acest acord greu de obținut, statele membre vor avea la dispoziție un an pentru a transpune normele înainte ca acestea să devină complet aplicabile.

La nivel global, Pilonul II ar putea genera în fiecare an venituri fiscale suplimentare de aproximativ 150 de miliarde de dolari (141 de miliarde de euro), potrivit estimărilor OCDE.

O taxă suplimentară

În prezent, patru state membre ale UE au cote de impozit pe profit sub obiectivul de 15%: Ungaria (9%), Bulgaria (10%), Irlanda (12,5%) și Cipru (12,5%), în timp ce alte state, precum Estonia, oferă reduceri care pot aduce cota sub 15% în anumite circumstanțe.

Impozitul minim pe profit de 15% se va aplica marilor companii care realizează venituri financiare combinate de peste 750 de milioane de euro pe an, obținute prin operațiunile lor interne și internaționale.

Entitățile guvernamentale, ONG-urile, fondurile de pensii și de investiții, precum și veniturile din transportul maritim internațional vor fi scutite.

Principalul element al reformei va fi așa-numitul impozit suplimentar: în cazul în care o societate-mamă cu sediul în UE are filiale situate în jurisdicții care oferă o rată a impozitului pe profit sub pragul de 15%, societatea-mamă respectivă va fi obligată să plătească diferența dintre rata de impozitare mai mică și rata minimă de 15%.

Acest impozit suplimentar va fi colectat de țara UE în care se află în cele din urmă societatea-mamă.

De exemplu: dacă o societate-mamă cu sediul la Berlin are o filială în Andorra care este supusă unui impozit pe profit de 10%, guvernul german va putea aplica un impozit suplimentar de 5% pe profiturile eligibile ale societății-mamă pentru a compensa diferența.

În plus, guvernele UE vor putea crește impozitele pentru filialele de pe teritoriul lor dacă aceste filiale aparțin unei companii străine care plătesc o rată de impozit pe profit mai mică de 15% în țara de origine.

Combinația celor două norme este menită să atenueze eroziunea fiscală și transferul profiturilor, deoarece marile companii vor fi mai puțin stimulate să își mute operațiunile comerciale în jurisdicții cu impozite reduse.

Este important de menționat că regulile se vor aplica indiferent dacă alte țări aderă sau nu la acordul OCDE.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!