Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric asupra primei legi comune privind combaterea corupției, după mai bine de doi ani de negocieri intense.
Noul cadru legislativ uniformizează definițiile infracțiunilor, pedepsele minime, termenele de prescripție și măsurile preventive, astfel încât statele membre să aplice reguli similare în materia corupției.
Proiectul de lege, finalizat marți seara, apare în contextul în care Bruxelles-ul este afectat de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din ultimele decenii.
„Cel mai mare pachet anticorupție” din istoria UE
„Este cel mai mare pachet anticorupție de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE și întărește angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupției la nivel național și transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, principalul negociator al noii legi.
Publicația Politico notează însă că textul este „mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Pedepsele minime au fost reduse, iar unele formulări permit statelor membre să-și păstreze propriile interpretări.
„Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru”, a afirmat negociatorul Raquel García Hermida-van der Walle.
Compromisuri esențiale: dispariția sintagmei „abuz de funcție”
Unul dintre cele mai controversate articole a vizat incriminarea „abuzului de funcție” comis de oficialii publici – o prevedere respinsă ferm de Italia, Germania și Țările de Jos.
Pentru a debloca negocierile, formularea a fost modificată, iar textul final cere statelor UE să sancționeze „cel puțin anumite încălcări grave ale legii” comise de funcționari în timpul exercitării atribuțiilor.
În România, modificările deciziilor Curții Constituționale privind această infracțiune au dus la închiderea unor dosare penale și la eliberări în cazuri de corupție, inclusiv cele afectate de schimbarea interpretării termenelor de prescripție.
Curtea de Justiție a UE a cerut deja instanțelor române să ignore deciziile CCR în dosarele de corupție.
Implementare în doi ani. Capitalele trebuie să prezinte planuri anticorupție
Raquel García afirmă că, în ciuda opoziției, Parlamentul European a reușit să introducă cerințe extinse de prevenire a corupției. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru implementarea directivei și încă un an pentru prezentarea planurilor naționale anticorupție.
„Sunt mulțumită că avem un acord și că avem ceva pe baza căruia putem construi”, a spus aceasta.
Eurodeputatul Daniel Freund susține că legea va întări rolul Comisiei Europene: „va exista o bază legală pentru ca Comisia să fie o pacoste pentru oricine nu respectă regulile”.
Critici: „Acordul este departe de ceea ce are nevoie UE”
Organizația Transparency International și mai mulți eurodeputați consideră că legea nu este suficient de ambițioasă, în special pentru că nu obligă statele să înființeze autorități anticorupție independente.
„Cum putem cere ucrainenilor să-și păstreze biroul anticorupție independent dacă noi nu cerem același lucru în interiorul UE?”, a întrebat eurodeputatul conservator Mariusz Kamiński.
Un prim pas către o strategie anticorupție mai amplă
Negociatorii văd legea ca pe o etapă inițială spre o reglementare mai profundă. Următorii pași vor include un organism de etică pentru oficialii UE, proiect blocat până acum de majoritatea conservatoare.
Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă strategie anticorupție la începutul anului 2026.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
