Taxele şi impozitele pe proprietăţi (imobile şi terenuri), colectate şi utilizate de autorităţile locale, vor creşte în 2025, după intrarea în vigoare a prevederilor stabilite prin OUG 16/2022, care schimbă esenţial modul de calcul al acestor taxe.
De la începutul lui 2025 ne aşteaptă noi majorări, de data aceasta pe segmentul taxelor locale pe proprietate. Este vorba despre prevederi care schimbă esenţial modul de calcul al acestora, stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2022, care ar fi urmat să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2023. Ulterior, autorităţile au revenit şi au decis amânarea intrării în vigoare, pentru data de 1 ianuarie 2025.
Anul în curs a venit deja cu majorări ale altor taxe şi modificări legislative pe baza cărora povara fiscală creşte în 2024, astfel că amânarea aplicării noilor reguli de calcul a taxelor locale a fost binevenită.
Este important de ştiut însă că, în urma aplicării noilor reglementări, de anul viitor, creşterea taxelor şi impozitelor pe proprietăţi (imobile şi terenuri), colectate şi utilizate de autorităţile locale, este inevitabilă.
Ce se va schimba
În 2025, paradigma taxelor locale se va schimba radical: din dependente de centru, autorităţile locale vor trebui să devină din ce în ce mai autonome, se arată în analiza citată. Soluţia este o combinaţie între un mod de calcul diferit de cel actual pentru impunerea proprietăţilor, care va duce la creşteri de taxe, şi o mai bună administrare a banului public, prin cheltuieli echilibrate şi investiţii în folosul comunităţii.
“Practic, vorbim despre două elemente importante în această schimbare. În primul rând, la clădiri (unde se colectează sumele cele mai mari) se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, care va fi de minimum 0,1% pentru rezidenţiale (azi se situează între 0,08% şi 0,2%) şi minimum 0,5% la nerezidenţiale (azi e între 0,2% – 1,3%).
Deci autorităţile locale vor putea ajusta taxa flexibil, în funcţie de propriile nevoi şi desigur în funcţie de ‘cerere’ şi ‘ofertă’, adică atractivitatea localităţii pentru rezidenţi şi investitori”, subliniază autorul analizei.
În al doilea rând, taxele pe proprietate pentru persoane fizice se calculează acum pe baza unor cifre neadaptate la valoarea de piaţă a momentului. Prin noile reglementări, baza de impozitare se va stabili în funcţie de valoarea clădirilor şi a terenurilor pe care sunt amplasate, ce va fi cuprinsă în studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNR), Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Milcev susţine că pare că anul în curs este ultimul în care se mai aplică acest calcul pe baza actualelor grile.
“Ce va însemna acest lucru pentru fiecare dintre noi? Dacă vorbim despre persoane fizice, să ne aducem aminte că România e pe locul 1 din UE la procentul de populaţie proprietară de imobile – peste 90% dintre români stau într-o locuinţă proprietate proprie. Toate aceste persoane vor avea un cost sporit în mod semnificativ faţă de cel actual, începând din 2025, care va reflecta şi va fi mai aproape de valoarea adevărată a proprietăţii, iar acest aspect ar putea să producă consecinţe pe termen lung.
Dacă ar fi să dăm un singur exemplu, previzibil, este migrarea înspre zone mai ieftine a celor care nu îşi vor permite aceste taxe mai mari pentru proprietăţile lor. Dacă vorbim despre persoane juridice, deciziile de a construi o fabrică, un parc industrial sau un depozit vor fi influenţate în mai mare măsură de nivelul taxelor locale comparativ cu perioadele anterioare, întrucât EBITDA şi randamentul investiţional se vor afla sub o presiune mai mare decât au fost până acum”, susţine reprezentantul EY România.
De ce vor crește taxele
În opinia expertului EY România, primul factor care a stat la baza deciziilor de schimbare a modului de calcul al acestor taxe ţine strict de contextul intern, naţional, unde ne confruntăm cu situaţia în care bugetele locale nu colectează suficiente venituri din taxe şi impozite care să acopere cheltuielile locale, astfel încât să lase loc investiţiilor. De aceea, primăriile solicită constant completări din bugetul de stat, astfel că acestea concurează, de fapt, cu îndeplinirea unor obiective şi investiţii macroeconomice, strategice şi de interes naţional.
Bugetul naţional suferă deja de ‘necolectare’, ştiut fiind faptul că România se situează la coada clasamentului european, ca grad de colectare a taxelor în PIB (27% versus 42% media europeană). În cele mai multe ţări din UE, autorităţile locale se finanţează masiv din taxele locale şi mai puţin de la bugetul central.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
