Marți, de la ora 14:00, Bruxellesul găzduiește un summit istoric dedicat extinderii Uniunii Europene, la care participă lideri din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord.
Este primul summit transmis în direct, o inițiativă menită să aducă mai multă transparență și vizibilitate procesului de aderare.
La reuniune participă președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, și de o serie de lideri regionali care vor defini direcția strategică a Europei în următorul deceniu.
Printre participanții de prim rang se numără Volodimir Zelenski (Ucraina), Maia Sandu (Republica Moldova), Aleksandar Vucic (Serbia), dar și premierii Edi Rama (Albania), Milojko Spajic (Muntenegru) și Hristijan Mickoski (Macedonia de Nord).
Inițiativa vine într-un moment în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a redefinit extinderea drept „reunificarea Europei”, semnalând o relansare majoră a procesului.
Context tensionat: războiul din Ucraina și presiunile geopolitice
Discuțiile de la Bruxelles au loc într-un context geopolitic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de eforturile UE de a-și consolida securitatea internă.
După invazia din 2022, extinderea a redevenit o prioritate strategică, Bruxellesul văzând-o ca pe un instrument de stabilitate și protecție a valorilor democratice.
Ucraina a depus cererea de aderare la doar patru zile după atacul Rusiei, obținând statutul de candidat în timp record, după patru luni. Țara trebuie însă să continue reformele cerute de Bruxelles în plin conflict armat.
Republica Moldova a aplicat o săptămână mai târziu, iar potrivit Comisiei Europene, negocierile ar putea fi finalizate până în 2027, de două ori mai rapid decât în mod obișnuit.
Președinta Maia Sandu insistă că aderarea la UE este singura cale sigură pentru viitorul european al Moldovei, în ciuda presiunilor hibride exercitate de Moscova.
Balcanii de Vest: așteptare lungă și speranțe reînnoite
Statele din Balcanii de Vest, aflate de ani buni în anticamera Uniunii, speră ca summitul să revigoreze procesul de aderare.
Serbia negociază din 2014, însă sprijinul public pentru aderare a scăzut semnificativ, de la peste 70% la aproximativ 40%. Cu toate acestea, Belgradul și Bruxellesul continuă să declare că „locul Serbiei este în Uniunea Europeană”.
Albania a făcut progrese notabile și țintește aderarea până în 2030.
Muntenegru este statul cel mai avansat în procesul de aderare, cu toate cele 33 de capitole de negociere deschise și șapte provizoriu închise, sperând să finalizeze negocierile până în 2026.
Macedonia de Nord, candidată încă din 2004, este blocată de dispute bilaterale cu Bulgaria privind limba și istoria comună, deși a reușit să soluționeze conflictul de nume cu Grecia în 2019.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, 56% dintre cetățenii Uniunii Europene susțin extinderea, sprijinul fiind mai ridicat în rândul tinerilor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
