22.9 C
București
sâmbătă, 5 octombrie 2024
AcasăSocialStudiu: Cei mai mulți români consideră Rusia un inamic

Studiu: Cei mai mulți români consideră Rusia un inamic

Majoritatea românilor (64%) percep Rusia drept un stat inamic, potrivit unui studiu Avangarde realizat în luna mai.

Războiul din Ucraina este considerat o problemă critică pe termen mediu şi lung la adresa ţării noastre de 44% dintre români, o problemă importantă – de 40%, o problemă neimportantă – de 2%, iar 14% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare, mai relevă cercetarea.

Conform acesteia, 64% dintre români percep Rusia drept stat inamic, în timp ce 2% o consideră stat prieten, iar 18% stat competitor şi 16% nu ştiu sau nu au răspuns.

Republica Moldova este considerată stat prieten de 64% dintre respondenţi, în timp ce 15% o consideră stat competitor, 2% – stat inamic, iar 19% nu ştiu sau nu au răspuns.

Germania şi Statele Unite ale Americii au acelaşi procent în ceea ce priveşte percepţia ca state prietene – 54% şi state inamice – 4%, iar 24%, respectiv 21% dintre români le consideră state competitoare.

În ceea ce priveşte percepţia ca state prietene pe următoarele locuri se află Franţa şi Marea Britanie, fiecare cu 53%, Spania – 52%, Italia – 51%, Israel – 49%, Bulgaria – 44%, Polonia şi Ucraina – fiecare cu 40%, Olanda – 32%.

Serbia, Ungaria şi China sunt percepute mai mult drept state competitoare. Serbia este considerată un astfel de stat de 44% dintre respondenţi, în timp ce 9% o consideră stat inamic, Ungaria de 48% (13% – stat inamic) şi China de 30% (26% – stat inamic). Fiecare are 18% în ceea ce priveşte percepţia ca stat prieten. Restul procentelor nu ştiu sau nu au răspuns.

Cercetarea mai relevă că majoritatea românilor (55%) sunt mai degrabă nemulţumiţi de poziţia pe care România o ocupă în lume, în timp ce 14% sunt mai degrabă mulţumiţi, iar 24% nu au putut aprecia şi 7% au refuzat să ofere un răspuns.

Potrivit studiului, 45% dintre respondenţi consideră că România este văzută mai degrabă negativ de ţările occidentale, în timp ce 18% cred că este văzută mai degrabă pozitiv, iar 33% nu au putut aprecia sau nu au răspuns.

De asemenea, 24% dintre cei intervievaţi cred că preşedintele Klaus Iohannis este respectat de liderii ţărilor occidentale, în timp ce 37% nu cred acest lucru, iar 39% nu au o părere formată.

Cercetarea mai relevă că investiţiile Ungariei în Transilvania sunt considerate de 53% dintre cei chestionaţi drept o problemă importantă la adresa României pe termen mediu şi lung, în timp ce 12% cred că este o problemă critică, iar 21% cred că este o problemă neimportantă şi 14% nu ştiu sau nu au răspuns.

Apropierea Serbiei de China este o problemă importantă pentru 42% dintre respondenţi, o problemă critică pentru 22%, o problemă neimportantă pentru 20%, iar 16% nu ştiu sau nu au răspuns.

44% dintre cei chestionaţi cred că faptul că aproape jumătate din populaţia Republicii Moldova este pro-rusă este o problemă importantă, 16% cred că este o problemă critică, 25% o consideră o problemă neimportantă, iar 15% nu ştiu sau nu au răspuns.

Faptul că Germania, Austria, Ungaria sunt dependente de gazul rusesc este considerată o problemă importantă la adresa României pe termen mediu şi lung de 36% dintre români, în timp ce 34% cred că este o problemă neimportantă, 14% – o problemă critică, iar 16% nu ştiu sau nu au răspuns.

Majoritatea românilor (57%) sunt de părere că schimbările climatice sunt o problemă importantă la adresa României pe termen mediu şi lung, iar 29% cred că este o problemă critică, 3% – o problemă neimportantă, iar 11% nu ştiu sau nu au răspuns.

De asemenea, majoritatea românilor au o percepţie pozitivă despre Republica Moldova (67%), Bulgaria (62%), Grecia (56%). 28% au o percepţie pozitivă despre Ungaria, 26% despre Macedonia, 23% despre Serbia, 22% despre Bosnia şi Herţegovina, despre Albania – 21%, despre Kosovo – 17%, despre Muntenegru – 3%. Restul procentelor reprezintă percepţia negativă şi non-răspunsurile.

SUA sunt considerate cea mai mare putere economică a lumii de 32% dintre români, urmate de China – 31%, UE – 4%, Japonia – 2%, Rusia – 2%, India – 1%, alta – 2%. 19% nu au putut aprecia, iar 7% nu au răspuns.

SUA sunt considerate şi cea mai mare putere militară. 50% dintre respondenţi au dat acest răspuns. 7% au indicat China drept cea mai mare putere militară, 7% – Rusia, 2% – UE, iar 23% nu au putut aprecia şi 10% nu au răspuns.

Studiul a vizat şi bunele intenţii ale unor state în relaţia cu România.

Despre SUA, 6% dintre români au răspuns că au foarte multă încredere, 40% că au multă încredere, 40% că au puţină încredere, 6% că au foarte puţină încredere, iar 8% nu ştiu sau nu au răspuns.

Despre Republica Moldova 4% dintre români au răspuns că au foarte multă încredere, 46% că au multă încredere, 36% că au puţină încredere, 4% că au foarte puţină încredere, iar 10% nu ştiu sau nu au răspuns.

În ceea ce priveşte UE, 4% dintre români au răspuns că au foarte multă încredere, 39% că au multă încredere, 46% că au puţină încredere, 5% că au foarte puţină încredere, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns.

În Germania au foarte multă încredere 3% dintre români, 42% au multă încredere, 40% au puţină încredere, 6% au foarte puţină încredere, iar 9% nu ştiu sau nu au răspuns.

Despre Franţa 3% dintre români au răspuns că au foarte multă încredere, 41% că au multă încredere, 45% că au puţină încredere, 5% că au foarte puţină încredere, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns.

În Rusia 2% dintre români au răspuns că multă încredere, 49% că au puţină încredere, 45% că au foarte puţină încredere şi 4% nu ştiu sau au răspuns.

Cercetarea a fost realizată la nivel naţional, în perioada 10 – 18 mai, pe un eşantion de 880 de persoane. Marja de eroare este de 3,3% pentru un nivel de încredere de 95%. 

Citește și:

Un nou studiu GLAMI despre cumpărăturile online de modă

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Ai putea ucide UE, spune Franța. Ba nu ai putea, răspunde Germania

Macron și Scholz se înfruntă din nou, pentru a contracara America protecționistă și puterea chineză Emmanuel Macron și Olaf Scholz conduc cele mai mari două...

De Ziua Educației, președintele Iohannis a decorat peste 100 de unități de învățământ

Președintele a transmis că educarea unor întregi generații este una dintre cele mai frumoase vocații Președintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă, 5 octombrie, un mesaj cu ocazia...

Ineficiența energetică: Povestea care ne costă scump

România, odinioară un jucător energetic major în Europa de Est, se confruntă acum cu o realitate sumbră: prețurile au explodat, iar țara e în...
Ultima oră
Pe aceeași temă