Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Sorbona atrage atenția asupra posibilelor efecte asupra sănătății ale unor conservanți alimentari foarte răspândiți. Analiza arată că un consum mai mare de anumite substanțe chimice utilizate pentru păstrarea alimentelor este asociat cu un risc modest, dar semnificativ, de cancer, deși, per total, consumul de conservanți nu prezintă o legătură generală cu apariția bolii.
Metodologie și amploare
Cercetarea a inclus 105.260 de participanți, cu vârste de peste 15 ani, dintre care aproximativ 79% erau femei. Toți participanții erau inițial fără cancer și au completat registre detaliate ale alimentației de tip „24 de ore”, care includeau informații specifice despre branduri, pe o perioadă medie de urmărire de 7,5 ani.
În acest interval, 4.226 de participanți au dezvoltat cancer: 1.208 cazuri de cancer de sân, 508 de prostată, 352 de colon și 2.158 alte tipuri. Au fost analizate 17 conservanți individuali, inclusiv acid citric, lecitine, sulfiți, nitriți de sodiu, sorbați de potasiu și nitrați de potasiu.
Care conservanți au fost asociați cu risc crescut
Cercetătorii au identificat câteva corelații notabile, mai ales în rândul conservanților non-antioxidanți:
- Sorbatele, în special sorbatul de potasiu, au fost asociate cu un risc cu 14% mai mare de cancer în general și 26% mai mare de cancer de sân.
- Sulfiții au arătat un risc crescut cu 12% pentru cancerul total.
- Nitritul de sodiu a fost legat de un risc cu 32% mai mare pentru cancerul de prostată.
- Nitrații de potasiu și acetatele au fost, de asemenea, corelate cu creșteri semnificative ale riscului de cancer total și de sân.
- În rândul conservanților antioxidanți, doar eritorbatele și eritorbatele de sodiu au fost asociate cu un risc mai mare de cancer.
Autorii subliniază că aceste creșteri sunt relative și moderate, dar suficiente pentru a justifica o atenție sporită, având în vedere expunerea frecventă prin alimentele procesate.
Ce spun cercetătorii
„Mai multe dintre substanțele semnalate au fost asociate anterior cu modificări ale sistemului imunitar și ale proceselor inflamatorii, care teoretic pot contribui la dezvoltarea cancerului”, notează autorii. Totuși, studiul nu stabilește un mecanism biologic concret, ci indică doar direcții pentru cercetări viitoare.
Implicații pentru reglementări și consumatori
Cercetătorii recomandă ca autoritățile de sănătate să reanalizeze siguranța acestor aditivi, echilibrând beneficiile pentru păstrarea alimentelor cu potențialele riscuri. De asemenea, sugerează producătorilor să limiteze utilizarea conservanților acolo unde nu este necesar și să promoveze consumul de alimente proaspete și minim procesate.
Un editorial asociat în SUA subliniază beneficiile conservanților – reducerea pierderilor alimentare și costuri mai mici – dar atrage atenția asupra monitorizării limitate și a incertitudinii efectelor pe termen lung, ceea ce justifică o abordare mai precaută din partea reglementatorilor.
Această cercetare deschide un nou capitol în înțelegerea impactului pe termen lung al alimentelor procesate și subliniază importanța unui consum conștient și echilibrat.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
