Curtea de Conturi a descoperit milioane pierdute prin proiecte abandonate, achiziții supraevaluate sau servicii contractate fără beneficii clare
O schimbare fără precedent se conturează în cazul uneia dintre cele mai mari companii de stat din România, Transelectrica, unde autoritățile analizează posibilitatea ca instituțiilor publice care au avut calitatea de acționar majoritar al statului, să le fie imputate prejudiciile generate în trecut, prin decizii luate în Adunarea Generală a Acționarilor, scrie profit.ro.
Modelul analizat ar putea marca o ruptură de tradiția în care pierderile din companiile de stat au fost absorbite în tăcere, acoperite prin rectificări bugetare sau rearanjări contabile, fără ca cineva să răspundă în mod concret pentru ele. În discuție se află situații în care, de-a lungul anilor, reprezentanții statului în AGA au aprobat contracte, investiții sau politici comerciale care, ulterior, s-au dovedit ineficiente, nejustificate sau chiar vulnerabile la suspiciuni de favorizare. Curtea de Conturi a documentat consecințele unor asemenea decizii, iar concluziile indică milioane pierdute prin proiecte abandonate, achiziții supraevaluate sau servicii contractate fără beneficii clare.
Noile propuneri vizează constituirea unei proceduri prin care statul, în calitatea sa de acționar majoritar, să nu poată evita responsabilitatea financiară, atunci când un prejudiciu este confirmat. Practic, instituțiile implicate ar putea fi obligate să acopere sumele constatate, inclusiv prin bugetele proprii. Discuțiile includ scenarii în care Ministere sau autorități centrale ar putea ajunge să aloce bani publici, pentru a acoperi efectele unor decizii luate cu ani în urmă, pe baza unor argumente strategice ce nu s-au confirmat.
Nu se știe încă, cine va răspunde efectiv: instituția, semnatarii mandatelor, reprezentanții în AGA sau structurile administrative. Specialiști în guvernanță corporativă atrag atenția că, în lipsa unor mecanisme clare, riscăm o luptă birocratică pentru transferul culpei, dar și posibilitatea ca responsabilitatea să se dilueze. De asemenea, o parte a mediului economic consideră că un precedent ar putea disciplina modul în care statul își exercită controlul în companiile pe care le deține, creând presiune pentru decizii fundamentate economic, nu politic.
Dacă schema este aplicată, efectele ar putea modifica total modul în care instituțiile publice tratează rolul de acționar. Deciziile ar putea deveni mai prudente, iar reprezentanții numiți politic, ar putea fi obligați să justifice mai riguros fiecare vot. Mai mult, implementarea acestui model ar putea redeschide discuții despre profesionalizarea managementului la stat și despre necesitatea separării deciziei economice de cea politică.
Măsura nu a fost încă oficializată, însă faptul că scenariul este luat în calcul, arată presiunea tot mai mare pentru responsabilizare în companiile publice.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
