O statistică recentă arată că cel puțin un milion de români a consumat măcar o dată în viață droguri, ceea ce reprezintă o alarmă. Mai grav este că potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog, a scăzut vârsta în rândul adolescenților. Cazul Vlad Pascu a ajuns și la urechile președintelui Iohannis care a decis să convoace CSAT pe tema consumului de droguri în școli.
La începutul anului s-a discutat despre posibila testare antidrog a elevilor, în condițiile în care poliția română nu a reușit să cumpere teste antidrog sau teste care să nu dea greș. Acum drogurile au ajuns pe masa discuțiilor președintelui Klaus Iohannis, însă vorbim despre un sistem care trebuie să funcționeze în lupta împotriva drogurilor. Ceea ce a reușit în primă fază Guvernul a fost să suplimenteze numărul de posturi în cadrul DIICOT.
”Venim astăzi şi cu o decizie majoră în lupta contra traficului de droguri! Suplimentăm schema de personal a secţiei de antidrog, din cadrul DIICOT, cu 25 de posturi. În prezent sunt doar 16 oameni care se ocupă la nivel central de droguri, este evident că erau copleşiţi de realitate”, a spus premierul Ciolacu.
Şeful Executivului a participat la reuniunea CSAT în care au discutat tocmai acest fenomen.
”Suntem decişi să acţionăm mult mai eficient împotriva reţelelor de traficanţi! Şi am văzut zilele trecute semne că se poate: anchetatorii români au mers pe urma unei astfel de reţele până în Ucraina şi au destructurat-o”, a precizat premierul.
Decizii luate în CSAT
Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor.
Gestionarea fenomenului prevenirii și combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor și al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea, presupune un efort național conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituțiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informații, a structurilor Ministerului Public, a autorităților locale și a societății civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă și are un rol esențial în acest proces complex.
Astfel, membrii Consiliului au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional format din secretari de stat, nominalizați de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, procurori desemnați de către Ministerul Public și specialiști din instituțiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.
Grupul de lucru va elabora un plan comun de acțiune, aprobat la nivelul conducerii instituțiilor menționate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general și particular, sarcinile și responsabilitățile concrete în scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri la adresa siguranței individuale și colective, potrivit competențelor care revin fiecărei instituții participante.
La nivel județean, vor fi constituite grupuri de lucru operaționale, formate din specialiști și experți desemnați de către celelalte instituții responsabile.
Pentru transpunerea în practică a planului de acțiune, Guvernul României va adopta, în principal, următoarele măsuri concrete pentru consolidarea autorităților care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracționale grave, printre care și traficul și consumul de droguri:
– analizarea cadrului legislativ care vizează traficul și consumul de droguri și formularea, cu celeritate, de propuneri privind modificarea și completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative și limitarea posibilităților de interpretare speculativă a prevederilor legale.
– garantarea unui cadru instituțional sanitar corespunzător, coerent și eficient care să asigure extinderea accesului la tratament și la serviciile pentru recuperare, investigații specifice și măsuri integrate de protecție împotriva riscurilor asociate consumului de substanțe stupefiante în rândul elevilor și al tinerilor.
– implementarea cu rigurozitate a Planului Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară, mecanism de cooperare care prevede, alături de măsurile pentru asigurarea unui climat optim în unitățile de învățământ, pentru elevi și cadrele didactice, și măsuri concrete în problematica drogurilor, precum și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale în domeniul drogurilor 2022-2026.
Ce spune specialiștii despre prevenire, combatere și tratament?
“Noi nu avem perfectată această infrastructură de luptă împotriva fenomenului, vorbesc despre prevenire, combatere și tratament și eu cred că în anii care vor urma anticipez, deși nu vreau să exagerez, anticipez că vom urca, vom urca tocmai pentru că nu există această infrastructură, dar dacă ne vom mișca repede, așa cum s-a discutat, vedem CSAT, centre regionale, discuții la nivel de Președinția României, de prim-ministru. Eu cred că putem oarecum să începem să facem această infrastructură, s-o întărim și poate ne menținem și poate avem o evoluție fericită sau nu. Vom avea evenimentele grave, de exemplu, cum sunt în Statele Unite ale Americii, cu 200 de morți pe zi, sau în Canada, unde sunt probleme mari cu xilazina și cu fentanyl, noile tip de droguri. Trebuie să luăm lucrurile bune, zic eu, să le adaptăm la ce este la noi, la condițiile noastre tradiționale și să vedem ce avem de făcut”, a spus expertul anti-drog, Cătălin Țone.
