Cea mai mare parte a angajaților se regăsește în administrația publică centrală, care concentrează peste 63% din total
Aparatul bugetar a continuat să se reducă la finalul anului trecut. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în decembrie 2025 erau ocupate 1.278.795 de posturi în instituțiile și autoritățile publice, cu 1.767 mai puține decât în noiembrie. Comparativ cu începutul anului, scăderea este mult mai consistentă: 33.713 posturi în minus față de ianuarie 2025.
Cea mai mare parte a angajaților se regăsește în administrația publică centrală, care concentrează peste 63% din total, respectiv 814.331 de posturi ocupate. Și aici trendul este descendent, cu 27.933 de angajați mai puțin decât la începutul anului. Dintre aceștia, 599.572 lucrează în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, segment care a pierdut peste 22.000 de posturi în decurs de 12 luni.
În clasamentul Ministerelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc se află Ministerul Educației, cu 293.919 posturi ocupate, în scădere cu 14.133 față de ianuarie. Urmează Ministerul Afacerilor Interne, cu 124.671 de angajați (minus 260), și Ministerul Apărării Naționale, unde numărul a ajuns la 74.813, cu 6.276 mai puține posturi decât la începutul anului.
Și Ministerul Finanțelor a raportat o reducere, până la 23.804 posturi ocupate (minus 993), în timp ce Ministerul Sănătății face notă discordantă, consemnând o ușoară creștere, cu 49 de posturi în plus, până la 18.289.
Pe segmente de finanțare, instituțiile susținute integral din bugetul asigurărilor sociale aveau 8.762 de posturi ocupate, cu 417 mai puține decât în ianuarie. Cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj însumau 42.785 de angajați (minus 1.082), iar instituțiile finanțate integral din venituri proprii 163.212 posturi, în scădere cu 3.743.
La nivel local, administrația publică număra 464.464 de angajați în decembrie 2025, cu 5.780 mai puțini decât la începutul anului. Dintre aceștia, 283.808 lucrau în instituții finanțate integral din bugetele locale, iar 180.656 în structuri susținute integral sau parțial din venituri proprii.
Reducerea numărului de posturi vine pe fondul presiunilor bugetare și al angajamentelor privind consolidarea fiscală, într-un an marcat de dezbateri privind eficiența cheltuielilor publice. Ajustările par să fi fost realizate mai degrabă prin blocarea angajărilor și restructurări punctuale decât prin reforme structurale ample, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a acestor economii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
