„Universitatea Bucureşti nu a dorit să prelungească un răspuns legat de autosesizarea în cazul tezei de doctorat a domnului Ponta. Nu avem nici un fel de satisfacţie să vă anunţăm că teza de doctorat susţinută în 2003 de Victor Ponta încalcă principiile cercetării universitare”, a fost anunţul sec făcut vineri de profesorul Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti. În esenţă, actualul premier a plagiat în formă continuă şi cu premeditare zeci de pagini. Mai exact, o treime din lucrare.
De ce nu crede Andronescu în universitari
Dincolo de acest anunţ sec, destinul ştiinţific falsificat al premierului va însoţi imaginea ţării ori de câte ori România va face obiectul unei ştiri sau al unui reportaj mediatic. Probabil că nici un autor sau jurnalist din Occident nu va uita să menţioneze, atunci când se va vorbi de educaţie, cercetare sau chiar despre angajamentele luate de România, că premierul a plagiat o lucrare de doctorat. Şi că deşi acest fapt a fost dovedit chiar de către instituţia care, în urmă cu nouă ani, i-a acordat titlul de doctor, Ponta s-a apărat nu cu argumente ştiinţifice, ci spunând că ar fi vorba de o simplă răzbunare politică. Asta deşi cei şapte membri ai Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti nu au culoare politică şi, mai mult, preşedintele acesteia, Marian Popescu s-a simţit obligat să spună că „nu are carnet de partid”.
Citeşte şi PLAGIAT PONTA. Doctoratul premierului, la mâna rectorului Universităţii
Lucrurile ar trebui tranşate în această săptămână. Cel mai probabil rectorul Universităţii, Mircea Dumitru, va propune retragerea titlului de doctor în cazul Ponta, dar decizia finală îi aparţine Ecaterinei Andronescu. Ministrul are două variante. În cazul în care este de acord cu retragerea titlului de doctor, soarta premierului e pecetluită. Nimeni nu poate „supravieţui” politic unui astfel de verdict care echivalează cu furtul. E drept, furt intelectual. La pachet cu retragerea titlului de doctor Ponta ar putea pierde şi funcţiile de conferenţiar şi avocat.
Totuşi, a doua variantă este cea mai probabilă deoarece Andronescu s-a antepronunţat. Ea a spus că va ţine cont de verdictul de neplagiat al unei comisii care aparţine de Ministerul Educaţiei şi ai cărei membri au fost numiţi, până la ultimul, de Guvernul Ponta imediat după venirea sa la guvernare: Consiliul Naţional de Etică (CNE). Altfel spus, Andronescu va merge pe mâna unei comisii numite politic (CNE) şi nu va respecta punctul de vedere al Universităţii Bucureşti. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, ar ignora astfel cele mai importante instituţii universitare din România. Şi asta deşi Universitatea Bucureşti a reuşit, în 2012, o performanţă unică intrâd în Top 200 al „QS World University Rankings”. Un factor important în alegerea ministrului ar putea fi şi momentul 29 iulie, când se decide soarta referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, dar care reprezintă totodată şi un punct major al carierei politice a lui Victor Ponta.
Citeşte şi Premierul nu recunoaşte verdictul comisiei de la Universitatea Bucureşti: Este o decizie „politică”
Precedentul ungar
Dar să le luăm pe rând. Chiar şi în aceste condiţii, prima consecinţă a plagiatului are legătură atât cu cariera lui Ponta, cât şi cu imaginea României.
1.Decredibilizarea politică a premierului. Imaginea premierului Ponta este grav afectată mai ales din perspectiva faptului că există un precedent politic. Şeful statului ungar, Pal Schmitt, a fost nevoit să demisioneze după ce s-a descoperit că a plagiat în lucrarea de doctorat. În Occident, furtul intelectual este una dintre cele mai blamate infracţiuni şi nu doar în mediul academic, ci şi în cel politic sau chiar muzical să spunem. Cel care şi-a însuşit o operă sau ideile altora va fi privit cu neîncredere de parteneri sau stigmatizat pe motiv că se foloseşte de mijloace necurate. Desigur, o imagine politică negativă a celui care reprezintă ţara peste hotare se va tranfera asupra României ca mediu de afaceri, ca zonă de investiţii etc.
2. Excluderea României de pe lista statelor unde diplomele sunt recunoscute. Comisia Europeană a dat o directivă 2005/36 privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Aceasta este foarte importantă deoarece permite oricărei persoane calificate în România să concureze cu aceleaşi şanse pentru orice post din Uniunea Europeană. Şi mai important, fără a mai da examene de echivalare. Prin acestă decizie de plagiat, există posibilitatea ca CE să reevalueze acest drept al României. Trebuie spus că drumul până la luarea unei astfel de decizii şi chiar punerea ei în discuţie este unul foarte lung.
De ce se tem cercetătorii
Reacţia dură a oamenilor de ştiinţă – care a mers până la cereri în nume propriu şi petiţii online pentru demiterea premierului – este una în cunoştinţă de cauză. În lumea ştiinţifică onoarea este cea mai importantă carte de vizită. De aceea, vorbim de alte două posibile consecinţe ale plagiatului:
Citeşte şi PLAGIAT PONTA. Rămâne premierul şi fără calitatea de avocat?
3. Credibilitatea Universităţii Bucureşti şi a oamenilor de ştiinţă români. În QS World University Rankings, Universitatea Bucureşti a făcut anul acesta un salt important, sub ce ani de zile s-a situat după poziţia 400. Un verdict de plagiat (primul în ultimii ani) e un motiv de evaluare mult mai atentă a performanţelor ştiinţifice a Universităţii, ceea ce ar putea-o trage în jos. În plus, va exista mereu o rezervă în lumea ştiinţifică internaţională atunci când cineva va spune că şi-a dobândit titlurile academice în România. Se estimează că numărul cercetătorilor români care au titluri academice dobândite în ţară dar care îşi desfăşoară munca în străinătate este de peste 100.000.
4. Reevaluarea şcolii doctorale. La Facultatea de Drept sunt 20 de conducători de doctorate. Există riscul ca, cel puţin pentru o perioadă, Facultăţii să îi fie retras dreptul de a mai conduce doctorate. Această idee a fost avansată de către ministrul Andronescu şi poate totuşi fi interpretată şi ca o presiune înainte de anunţarea verdictului Comisiei de Etică.
Un premier mai sărac
Plagiatul l-ar putea deposeda pe Ponta de titlul ştiinţific, dar îl va putea „arde” şi la buzunare.
5. Retragerea titlului de doctor. Este o măsură care stă în pixul Ecaterinei Andronescu. Chiar dacă Ponta a declarat că nu ţine la acest titlu, retragerea lui ar putea fi semnalul declanşării unei revoluţii care să pună capăt fenomenului cunoscut drept fabrica de diplome. În mediul universitar se vorbeşte de faptul că 70-80% din doctoratele date în ţară au părţi importante plagiate sau nu respectă, într-un fel sau altul, rigorile ştiinţifice. De aceea, marile companii autohtone nu ţin cont, la angajare, prea mult de aceste distincţii care în Occident sunt mai mult decât o recomandare. Sunt o garanţie.
6. Retragerea titlului de avocat. Aşa cum a scris RL, Victor Ponta a intrat în Baroul Bucureşti, în anul 2005, nu pe baza unui examen, ci pe baza unei excepţii menţionate în lege, şi anume faptul că este doctor în drept. Mircea Petre Stănculescu, fostul prodecan al Baroului din anul 2005, când Ponta a devenit procuror, ne-a precizat că nu a auzit, în cariera sa, de vreun caz de doctor în drept care să fi ales să dea totuşi examen: „Titlul de doctor în drept permite intrarea în avocatură fără examen”. Trebuie spus că, în calitate de avocat, Ponta a câştigat în 2007 şi 2008 peste 1,1 milioane de lei. Încercând să aflăm mai multe detalii despre modul în care Victor Ponta a intrat în Baroul Bucureşti, am trimis acestei instituţii o adresă oficială. Răspunsul halucinant a fost că primirea domnului Ponta în Barou s-a făcut conform legii.
7. Retragerea titlului de conferenţiar. Premierul a fost, timp de patru ani, conferenţiar universitar în cadrul Universităţii Româno-Americane. În această poziţie nu ar fi putut ajunge fără titlul de doctor.
Cine decide în cazul plagiatului?
Articolul 73 alin. 6 din Legea 84/1995 spune că: „Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către instituţia organi-zatoare şi se confirmă de Consi-liul Naţional de Atestare a Titlurilor, Di-plo-melor şi Certificatelor Universitare (în acest moment desfiinţat – n.red.), la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului Educaţiei, instituţia organizatoare eliberează diploma de doctor.” Ţinând cont de acest document care precizează că emitentul titlului de doctor este, în cazul Ponta, Universitatea Bucureşti, un alt articol de Lege 146 pe anul 2011 spune că „rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară.” Astfel, legea scoate din ecuaţie Consiliul de Etică de care vrea Andronescu să se prevaleze pentru a-i menţine lui Ponta titlul de doctor.
Ponta: O decizie politică
Premierul a ignorat faptul că aceeaşi universitate care în urmă cu nouă ani îi conferea titlul de doctor este cea care îl acuză acum de plagiat. În acest context, Ponta a precizat că este vorba de o decizie politică şi că va aştepta reacţia oamenilor la alegerile din această toamnă. „Conform Legii educaţiei, eu am urmat toate procedurile legale, Comisia de Etică a Autorităţii Naţionale de Cercetare s-a pronunţat, iar restul e politică şi ne batem politic. Până la urmă oamenii vor aprecia în noiembrie dacă Guvernul pe care îl conduc merită să rămână în continuare în funcţie, dacă nu sigur vor vota pe altcineva.
Occidentul, cu ochii pe noi
Publicaţia ştiinţifică Nature, cea care a scris pentru prima oară despre plagiatul lui Victor Ponta, susţine într-un articol, că primul ministru „a fost scos basma curată de către comisia guvernamentală de etică (Consiliul Naţional de Etică – CNE n.red.), dar acuzaţiile de plagiat au fost reconfirmate de Universitate (Comitetul de Etică al Universităţii Bucureşti n.red..)”. „Două investigaţii în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse premierului au ajuns la concluzii diferite, crescând astfel tensiunea în bătălia politică pe viaţă şi pe moarte care se dă la Bucureşti”, scrie jurnalistul Quirin Schiermeier.
„Ponta şi-a acuzat rivalii politici – inclusiv pe preşedintele Traian Băsescu- că au lansat acuzaţiile de plagiat la adresa sa ca parte a unei campanii politice „, mai remarcă „Nature”.
