Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, aşteptată astăzi să se pronunţe în cazul tezei de doctorat a premierului, va da un verdict de plagiat, în unanimitate, susţin sursele RL. Dacă se va întâmpla acest lucru, ar putea exista urmări surprinzătoare: Ponta poate rămâne chiar şi fără calitatea de avocat.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a recunoscut că în cazul unui verdict de plagiat dat de Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, această instituţie de învăţământ îi va putea retrage titlul de doctor în drept. În acest caz, Ministerul Educaţiei nu va putea decât să constate luarea deciziei fără a şi interveni în vreun fel.
În cazul unui verdict în defavoarea premierului, el ar putea avea de suferit şi pe alt palier: ar putea să îşi piardă chiar calitatea de avocat. Deşi Ponta a declarat că nu s-a folosit niciodată de titlul său de doctor, există indicii că el ar fi devenit avocat tocmai cu ajutorul acestei distincţii universitare.
Pe 7 ianuarie 2005, Victor Ponta devenea avocat în Baroul Bucureşti. La acea dată, legea 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat spunea clar că: „dreptul de primire în profesie (de avocat n.red.) se obţine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei.” Însă la articolul 16, aliniatul 2, se stipulează existenţa unor excepţii: „la cerere, poate fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.”
Excepţiile care te fac avocat
La acea dată, Victor Ponta era doctor în drept de doi ani, astfel încât putea intra în Baroul Bucureşti fără a trece prin caznele unui examen. Mircea Petre Stănculescu, fostul prodecan al baroului din anul 2005 când Ponta a devenit procuror, ne-a precizat că nu a auzit, în cariera sa, de vreun caz de doctor în drept care să fi ales să dea totuşi examen: „titlul de doctor în drept permite intrarea în avocatură fără examen”.
Avocaţii contacţi de România liberă ne-au confirmat că la acea dată doctorii în drept (e cazul lui Ponta) „puteau intra în Barou fără să dea vreun examen. Era de-a dreptul ilogic să te prezenţi la un examen unde sunt mai mulţi candidaţi pe un singur loc când tu, ca doctor, erai primit pe baza unei simple cereri.” Actualul consilier al Baroului Bucureşti, Mihail Ciobanu, ne-a confirmat, la rândul lui, că, în anul 2005, doctorii nu dădeau examen pentru a intra în Barou. Pentru toţi ceilalţi, examenul la Barou este unul foarte dificil, media minimă fiind de 7. Spre exemplu, în anul 2009, au căzut 70% din cei 945 de candidaţi.
Victor Ponta ar putea invoca faptul că s-ar putea încadra la a doua excepţie pentru intrarea în Barou fără examen şi anume „cel puţin zece ani ca procuror”. Dar, potrivit propriului CV publicat pe siteul Camerei Deputaţilor, el însuşi a menţionat că a deţinut funcţia de procuror doar şase ani (între 1995 – 2001), şi nu zece.
Contactat pentru a lămuri această situaţie, am fost informaţi că „departamentul de comunicare şi al purtătorului de cuvânt la guvernului nu este în măsură să răspundă acestei întrebări. Vă rugăm să vă adresaţi baroului Bucureşti”. România liberă a trimis o solicitare în acest sens Baroului Bucureşti, care nu a trimis însă un răspuns până la închiderea ediţiei.
A devenit „incompatibil”
Pe siteul oficial al Baroului Bucureşti, premierului este trecut în tabloul avocaţilor la cei „fără drept de exercitare a profesiei”, iar motivul este acela că, între timp, a devenit „incompatibil”. Premierul şi-a menţionat, însă, pe acelaşi site, titulatura Doctor Ponta N. Viorel-Victor şi decizia de intrare în Barou 644 – 07.01.05.
Premierul Ponta a câştigat în 2007 şi 2008 suma de de 1.248.875 de lei din activitatera de avocat la propriul cabinet.