16.7 C
București
marți, 28 septembrie 2021

Parlamentul European dorește România în Spațiul Schengen. Votul final se dă la Strasbourg

Parlamentul European a dezbătut, ieri, un nou raport privitor la Spațiul Schengen, iar votul final asupra acestui text se dă astăzi la Strasbourg. În documentul supus la vot, Parlamentul European solicită din nou Consiliului UE să primească România în Spațiul Schengen.

“Ținând seama de numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, (Parlamentul) solicită insistent Consiliului să-și onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne; (Parlamentul) este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să-și exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Croația”, menționează Articolul 7 al raportului.

Parlamentul European “consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt de datoria tuturor și că viitorul spațiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”. Chestiunea Schengen a fost o temă discutată și acum trei săptămâni, la întâlnirea dintre Anca Dragu, președintele Senatului României, și David Sassoli, președintele Parlamentului European.

“Avem nevoie de o Uniune Europeană mai eficientă, mai flexibilă, mai rezilientă și mai democratică. Iată de ce trebuie să ne dedicăm toată energia pentru a ne apăra valorile”

David Sassoli,

Președintele Parlamentului European

Președintele Senatului României, Anca Dragu, a insistat pentru admiterea „cât mai curând” a țării noastre în Schengen la întânirile pe care le-a avut, la mijlocul lunii trecute, cu David Maria Sassoli (Italia), președintele Parlamentului European, și cu Valdis Dombrovskis (Letonia), vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.

„România trebuie să adere la Spațiul Schengen cât mai curând. De asemenea, este necesară simplificarea legislației în domeniul achizițiilor publice pentru proiectele asumate prin PNRR”

Anca Dragu,

Președintele Senatului României

Oficialii de la București solicită instituțiilor UE să devină mai flexibile cu România atât în ceea ce privește Spațiul Schengen, cât și cu privire la acceptarea proiectelor din PNRR.

Schengen este considerat cel mai mare spațiu cu libertate de circulație din lume, întrucât nu există controale la frontierele dintre țările membre. El totalizează peste 420 de milioane de locuitori, din 26 de state ale Europei. Din Spațiul Schengen fac parte toate țările UE cu excepția României, Bulgariei, Croației, Ciprului și Republicii Irlanda. În schimb, Schengen include și patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Parlamentul European a avizat pozitiv, încă din anul 2011, cererile României și Bulgariei de a fi primite în Spaţiul Schengen, susținând acest punct de vedere și în fața Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene. Comisia Europeană a acceptat și ea această solicitare venită din partea României, Bulgariei și Croației.

Tot în raportul care se votează astăzi, Parlamentul European se referă și activitatea unora dintre instituțiile comune ale UE.

Astfel, europarlamentarii “regretă profund întârzierea aplicării dispozițiilor privind drepturile fundamentale din noul Regulament privind Poliția de frontieră și Garda de coastă la nivel european, cum ar fi recrutarea a 40 de observatori pentru drepturile fundamentale până la 5 decembrie 2020, astfel cum se prevede în regulament; salută publicarea anunțurilor de posturi vacante și solicită finalizarea urgentă a recrutărilor în curs; subliniază că toți observatorii recrutați trebuie să fie în măsură să-și îndeplinească sarcinile în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul privind Poliția de frontieră și Garda de coastă la nivel european, și trebuie recrutați la un nivel de administrator adecvat pentru a-și îndeplini sarcinile; solicită, de asemenea, ca independența mecanismului de tratare a plângerilor al Agenției să fie crescută, prin implicarea experților și al instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului”.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă