Susţinut de sindicatele din sistemul sanitar, dar şi de Colegiul Medicilor din România, demersul pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice le-ar permite în special cadrelor medicale din prima linie a luptei adesea dramatice şi în contratimp pentru salvarea de vieţi omeneşti, respectiv de la cele mai solicitante secţii – UPU, ATI, radiologie sau chirurgie –, inclusiv celor care lucrează la SMURD şi la serviciile de ambulanţă, să iasă mai devreme cu cinci ani la pensie, la cerere, ştiut fiind faptul că au un grad crescut de risc profesional din cauza gărzilor epuizante. De altfel, proiectul legislativ vizează scăderea riscului de deces și a morbidității severe în rândul cadrelor medicale care efectuează gărzi, dar şi eliminarea potenţialelor greşeli de diagnostic şi tratament asupra pacienţilor, în condiţiile în care tot mai mulți medici suferă de sindromul burnout, o epuizare profesională cauzată de lipsa personalului calificat din spitalele româneşti.
Totodată, indiferent de culoarea politică, un eventual vot favorabil din partea parlamentarilor ar permite atragerea în sistemul de sănătate a mii de medici tineri în fiecare an, fapt ce ar ajuta la diminuarea exodului acestora în alte țări. În plus, medicii pensionați la cerere, anticipat, pot fi vectori de opinie în diferite activități medicale, respectiv campanii de informare a populației, la nivel național, în domeniul prevenției, în studii farmacologice sau pot fi utilizați în grupuri de lucru ale proiectelor din domeniul sănătății, susţin iniţiatorii proiectului. Aceştia aduc ca argument şi aducerea unor economii consistente la buget, în sensul în care, datorită diferenței de salarizare între medicii pensionabili și cei tineri, fondul de salarii va putea scădea cu peste 30%, putând apărea astfel oportunitatea creării de noi locuri de muncă, iar banii economisiți ar putea fi folosiți pentru plata mai multor posturi decât cele eliberate.
15 ani de muncă suplimentară
„În medie, un medic care efectuează 4 gărzi pe lună va acumula de-a lungul vieții circa 2.000 de gărzi. Aceste 2.000 de gărzi sunt corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă în plus. Este exact ca atunci când ai două slujbe cu program normal, simultan, 16 ore pe zi, de 15 ani!”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, care a primit avize favorabile de la Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social, precum și de la Comisiile permanente ale Senatului pentru Sănătate Publică şi cea a Drepturilor Omului. Dr. Antoneta Ioniţă, principalul iniţiatorul al proiectului de modificare a Legii pensiilor, a declarat pentru „România liberă“ că un vot final favorabil ar fi o reparaţie morală, „deși există temeri că aplicarea unei astfel de măsuri ar perturba sistemul medical, conform INS, în anul 2017, lucrau în România peste 58.000 de medici, dintre care mai puțin de un sfert – aproape 14.000 – aveau peste 55 de ani. Avizul pozitiv al Comisiei de Sănătate din Senat este cel care trebuie să primeze în fața tuturor senatorilor, indiferent de partidul politic din care fac parte, având în vedere faptul că în această comisie majoritatea senatorilor sunt medici. Să nu uităm un singur argument, cel mai important, acela că pentru medicii care lucrează cu norma de bază într-un spital și fac și gărzi, orele de gardă nu le sunt recunoscute ca vechime în muncă, pe când la cei care fac doar gărzi, aceste ore le sunt luate în calcul la vechime”.
Scrisoare deschisă către Colegiul Medicilor
Dr. Dan Grigorescu, medic primar chirurgie plastică în Braşov, şi unul dintre cei mai respectaţi medici de pe reţelele de socializare solicită într-o scrisoare deschisă implicarea mai activă a Colegiului Medicilor în rezolvarea problemei recunoaşterii gărzilor ca vechime în muncă, în condiţiile în care medicilor le sunt reţinute contribuţiile sociale pentru aceste activităţi: „Este de apreciat că ați emis aproape instantaneu după întâlnirea cu reprezentanții medici ai inițiativei un document oficial prin care o susțineți. În contextul în care am constatat că reprezentanți ai Guvernului (cei de la Ministerul Muncii) au solicitat Comisiilor de specialitate (de Sănătate și de Muncă) din Senat adoptarea unui raport de -respingere pe baza unei motivații cel puțin inepte, iar membrii senatori ai acestora s-au executat, rezultând trimiterea spre plenul Senatului a acestei inițiative cu aviz negativ, cred că o implicare mai directă a Colegiului Medicilor din România este obligatorie. Este mai mult decât necesară inițierea în următoarele două săptămâni (timp care va trece până la inițierea discutării proiectelor de lege în Camera Deputaților) de către conducerea Colegiilor județene a unui lobby formal și informal la parlamentarii din fiecare județ în parte”. Autorul documentului explică faptul că, în lipsa implicării civice și profesionale a corpului medical, aflat dincolo de orice bănuială legată de implicarea partizan-politică, orice modificare legislativă care îi privește se va dezintegra rapid.
Riscuri pentru sănătatea românilor
În expunerea de motive a proiectului legislativ sunt menţionate riscurile legate de stresul la care sunt supuși medicii, cu un potenţial efect dramatic asupra calităţii actului medical, potrivit unui studiu realizat în premieră de Colegiul Medicilor şi care relevă că 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică: „Sindromul de burnout sau sindromul epuizării profesionale a devenit foarte des întâlnit în spitalele din România și este legat mai degrabă de factorii din sistem: birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoașterea socială redusă, lipsuri materiale, munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. În timp, acestea duc la scăderea concentrării și a memoriei, la insomnie, cresc riscul erorilor și reduc productivitatea”.
Medicii cer aplicarea legislaţiei europene
Recunoașterea orelor de gardă la vechimea în muncă este justificată și reiese însăși din definirea «impului de lucru» stipulată în Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European, în care la articolul 2 «timpul de lucru»: orice perioadă în care lucrătorul se află la locul său de muncă, la dispoziția angajatorului și își exercită activitatea sau funcția, în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.(proiect legislativ de modificare a Legii 263/2010)
Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. Într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, în medie 24 de ore.
58 de medici au decedat în gardă în ultimii ani în spitalele din România, la o vârstă medie de 51 de ani.
