Ministrul a mai spus că situații similare se regăsesc și în alte companii din portofoliul Ministerului Economiei, precum Cuprumin sau Institutul de Cercetări în Transporturi
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a dezvăluit miercuri seară, la B1 TV, că directorul general al companiei de stat Salrom a beneficiat de o creștere salarială semnificativă, la scurt timp după incidentul grav produs în salina de la Praid.
Potrivit ministrului, salariul fix al conducerii Salrom a fost majorat de la 32.000 de lei la 38.000 de lei chiar pe 28 mai 2025, la doar câteva zile după ce opinia publică era concentrată asupra intervențiilor de urgență din Harghita.
„În timp ce autoritățile încercau să gestioneze urmările tragediei, Adunarea Generală a Acționarilor decidea să-i mărească salariul. E vorba doar de partea fixă. Mai există și o componentă variabilă care poate ridica veniturile și mai mult”, a declarat Miruță.
Ministrul a mai spus că situații similare se regăsesc și în alte companii din portofoliul Ministerului Economiei, precum Cuprumin sau Institutul de Cercetări în Transporturi, unde indemnizațiile lunare fixe pot ajunge și la 50.000 de lei, fără a include bonusurile de performanță.
„Este inacceptabil ca în plină criză, când cetățenii sunt afectați direct de problemele din companiile de stat, unii directori să-și mărească veniturile. Este un dezechilibru moral și economic”, a subliniat Miruţă.
Întrebat dacă va demara controale privind Consiliile de Administrație ale firmelor aflate în subordinea Ministerului, ministrul a răspuns tranșant: „Acolo-i diavolul”.
Cazul de la Salrom nu este izolat. În ultimii ani, mai mulți șefi din companiile de stat au atras atenția prin veniturile uriașe, de multe ori complet decuplate de performanțele economice sau de realitățile financiare ale companiilor pe care le conduc. De exemplu, la Tarom, companie aflată în criză perpetuă și cu pierderi anuale consistente, directorul general a încasat un salariu lunar de peste 40.000 de lei, fără a include primele sau alte bonusuri.
La Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), membri din conducere beneficiază de remunerații lunare ce pot depăși 35.000 de lei, în condițiile în care proiectele mari de infrastructură suferă amânări cronice. În sectorul energetic, șefii de la Hidroelectrica sau Electrica primesc pachete salariale formate din indemnizații fixe și bonusuri anuale care pot atinge echivalentul a 20-25 de salarii medii brute pe economie.
Aceste discrepanțe generează o reacție de respingere publică, mai ales în contextul în care Guvernul anunță măsuri de austeritate, înghețări de salarii în sectorul bugetar și creșteri de taxe.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
