România se află într-un echilibru fragil: o populație care se declară mulțumită de situația financiară, dar construită pe un consum mai mare decât veniturile reale
Un sondaj Eurostat plasează România într-o lumină surprinzător de favorabilă: cu o medie de 7,0 pe o scară de la 1 la 10, românii își declară satisfacția financiară personală aproape de nivelul finlandezilor și olandezilor, cei mai optimiști europeni (7,6). Rezultatul contrastează cu vecinii direcți ai țării, unde scorurile nu depășesc nivelul 4–5. Totuși, în spatele acestei imagini se ascunde un paradox: sentimentul de prosperitate nu merge întotdeauna mână în mână cu realitatea echilibrului financiar.
Conform ultimului Raport asupra stabilității financiare publicat de BNR, avuția netă a populației a urcat spectaculos în ultimul deceniu, de la 700 de miliarde lei în 2014 la aproape 1.800 de miliarde lei în 2024. Creșterea a fost alimentată de dublarea valorii imobiliare și de triplarea activelor financiare, ceea ce creează impresia unei populații tot mai solide financiar. Însă analiza detaliată arată și vulnerabilități majore: consumul a depășit veniturile disponibile, rata de economisire a devenit negativă, iar mulți români își susțin nivelul de trai apelând la credite sau la rezervele acumulate anterior.
Investițiile au rămas însă ridicate, mai ales în locuințe, România având cel mai mare procent de proprietari din Uniunea Europeană, peste 94% dintre români dețin propria casă. Această preferință pentru imobiliare se regăsește chiar și la persoanele aflate la limita sărăciei, reflectând o cultură puternic orientată spre proprietate, dar și o formă de protecție împotriva incertitudinilor economice.
Problema rămâne distribuția avuției. Datele BNR arată că 10% dintre români concentrează 41% din veniturile naționale, iar discrepanțele se văd clar și la nivelul depozitelor bancare: sub 1% dintre deponenți controlează peste un sfert din volumul total, în timp ce restul au, în medie, doar câteva mii de euro puși deoparte.
Expansiunea creditării a alimentat consumul, susținut și de creșterea salariului minim. În 2024, consumul individual efectiv a avansat cu 14%, însă mare parte din acest avânt provine din împrumuturi. Numărul creditelor noi a crescut cu peste 40% între aprilie 2024 și martie 2025, atât pentru locuințe, cât și pentru cheltuieli curente. Totuși, începând cu sfârșitul anului trecut, dinamica împrumuturilor s-a temperat, semn că modelul creșterii „pe datorie” ar putea să își atingă limitele.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
