Aproximativ două milioane de români dețin active crypto, însă lipsa cadrului legal împiedică autorizarea companiilor și creează riscuri pentru investitori și industrie.
România se confruntă cu un paradox în domeniul criptomonedelor. Deși numărul investitorilor în Bitcoin și alte active digitale a crescut puternic, țara este singurul stat din Uniunea Europeană care nu a adoptat legislația necesară pentru aplicarea Regulamentului european MiCA (UE 1114/2023), intrat în vigoare la 1 iulie 2026.
Noile reguli impun autorizarea tuturor companiilor care oferă servicii legate de criptoactive. Totuși, în România, acest lucru nu este posibil, deoarece autoritățile competente nu au fost încă desemnate.
ASF: Nu există încă autoritate competentă pentru autorizare
Potrivit estimărilor consultate de Economica, aproximativ două milioane de români investesc în criptomonede, iar valoarea totală a activelor deținute depășește 12 miliarde de euro.
Gradul de adopție este de circa 15,5% din populație și ar putea ajunge la 30% până la sfârșitul anului 2027.
În lipsa legislației naționale, firmele românești din domeniu nu pot obține autorizația impusă de regulamentul european.
„În prezent, nicio autoritate din România nu este desemnată autoritate competentă în aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, astfel încât nu pot fi primite sau soluționate cereri formulate în temeiul acestui regulament european. Inițierea și desfășurarea procedurilor pentru emiterea unei autorizații în România vor fi posibile ulterior desemnării, în baza articolului 93 din Regulamentul MiCA, a autorităților naționale competente responsabile”, a explicat Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele ASF, potrivit Economica.net.
Companiile ar putea pleca în alte state membre
În aceste condiții, operatorii din piața crypto au posibilitatea să obțină autorizații în alte state membre ale Uniunii Europene, unde legislația este deja aplicată. Ulterior, aceștia pot furniza servicii și în România prin mecanismul pașaportului european.
Un astfel de scenariu ar reduce veniturile fiscale încasate de statul român și ar îngreuna supravegherea pieței.
În plus, investitorii care folosesc platforme mutate în alte jurisdicții ar trebui să se adreseze autorităților din statele respective în cazul unor litigii.
Posibile consecințe la nivel european
Proiectul de act normativ care ar trebui să transpună regulile europene a fost pregătit încă din decembrie 2024 de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, însă nu a fost adoptat. Singurul pas oficial a fost discutarea sa în primă lectură în Guvern, în aprilie 2026.
Surse apropiate discuțiilor susțin că instituțiile europene au început deja să solicite explicații României pentru întârzierea implementării regulamentului, ceea ce ar putea deschide calea unei proceduri de pre-infringement, urmată de infringement, dacă situația nu va fi remediată.
În paralel, investitorii și companiile din domeniu rămân expuși incertitudinilor generate de lipsa cadrului legislativ.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
