Analistul financiar, Radu Georgescu, spune că, în ultimii opt ani, politicile fiscale și economice ale guvernelor românești au forțat mecanismele pieței, exact ca un arc
În ultimele săptămâni, pe fondul unor avertismente alarmiste difuzate la televizor, ideea că România ar putea fi retrogradată în categoria „junk” de agențiile de rating a devenit un subiect recurent. Se insinuează că acest pas ar însemna automat imposibilitatea statului de a se mai împrumuta, ceea ce ar conduce la neplata salariilor și pensiilor. Însă realitatea economică este ceva mai nuanțată.
Analistul financiar, Radu Georgescu dă un exemplu elocvent, care vine chiar din regiune. Albania, o țară care deja este clasificată la nivel de „junk” de agențiile internaționale, a reușit să emită titluri de stat în această săptămână, cu o dobândă de doar 3,5% pe an. În contrast, România, care încă beneficiază de un rating superior, a emis titluri Fidelis cu o dobândă de 8% anual.
Paradoxul? Albania, aflată teoretic într-o poziție mai proastă, se împrumută mult mai ieftin decât România. Explicația ține nu de eticheta formală aplicată de agențiile de rating, ci de starea reală a economiei. „În ultimii 8 ani, România a făcut toate greșelile economice, fiscale și monetare posibile. Cred că peste 10 ani, România va avea un capitol special în cărțile de economie”, mai spune Radu Georgescu.
În ultimii opt ani, politicile fiscale și economice ale guvernelor românești au forțat mecanismele pieței, exact ca un arc. „Daca tragi aiurea de arc, la un moment dat, te va lovi peste față”, afirmă Georgescu. Iar acum, acest arc riscă să se întoarcă cu forță asupra economiei reale.
În 2024, România a raportat o creștere economică modestă, de doar 0,8% din PIB. Însă această avansare fragilă s-a sprijinit pe un deficit bugetar uriaș, 9,3% din PIB. Fără acest sprijin artificial, economia ar fi înregistrat de fapt o scădere de peste 9%. Deficitul bugetar a servit drept paravan și pentru dezechilibrul comercial major, cel mai mare deficit de cont curent din Europa.
„Acest deficit a finanțat deficitul de Cont Curent. Avem cel mai mare deficit de Cont Curent din Europa. Adică, ies cei mai mulți bani din România din relația import – export. Păi, fără deficit bugetar, cursul euro , probabil ar fi ajuns la 10 lei”, mai precizează Radu Georgescu.
Această strategie, pe termen scurt, a menținut cursul valutar într-un echilibru aparent. Dar a alimentat creșterea prețurilor în toate domeniile: de la locuințe, la mașini și până la restaurante sau produse de larg consum. Pe termen mediu, efectele se vor resimți sub forma unor corecții inevitabile.
Specialiștii avertizează că România se îndreaptă spre o revenire la nivelurile economice de dinainte de 2018, când bula fiscală nu era încă umflată. Piețele imobiliare, bursa și alte sectoare vor cunoaște probabil ajustări semnificative.
În paralel, în timp ce Senatul SUA tocmai a aprobat o reducere amplă a taxelor pentru cetățeni și companii, Guvernul României pregătește un pachet de majorări fiscale care vor afecta atât firmele, cât și populația.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
