În contrast, România se află printre statele cu cele mai ridicate rate de cezariene din Uniune
România rămâne pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința unor intervenții medicale esențiale, potrivit celor mai recente date Eurostat, care arată decalaje majore între sistemele sanitare europene. Cel mai puternic semnal de alarmă vine din zona oftalmologiei: românii beneficiază de cele mai puține operații de cataractă din UE.
În 2023, la nivel european au fost realizate peste 5 milioane de intervenții pentru cataractă, echivalentul a 1.118 operații la 100.000 de locuitori. În contrast, România a raportat doar 389 de intervenții la 100.000 de locuitori, de aproape trei ori sub media europeană și cel mai slab rezultat din Uniune. La polul opus se află Luxemburg, Franța și Estonia, unde aceste intervenții sunt de rutină și mult mai accesibile.
Diferențele nu se opresc aici. În timp ce în majoritatea statelor europene operația de cataractă se face în regim de zi sau ambulatoriu, fără internare, România și Bulgaria rămân printre puținele țări unde cei mai mulți pacienți sunt încă spitalizați peste noapte, semn al unei infrastructuri medicale mai puțin adaptate practicilor moderne.
Tabloul devine și mai contrastant când sunt analizate alte proceduri. România se află printre statele cu cele mai ridicate rate de cezariene din Uniune, cu 431,8 intervenții la 100.000 de locuitori, depășită doar de Cipru și mult peste media europeană. În schimb, la proteze de șold și de genunchi, țara rămâne din nou la coadă, cu volume mult sub standardele vest-europene.
Datele indică și întârzieri în adoptarea chirurgiei minim invazive. În cazul histerectomiilor, România are cea mai mică pondere a intervențiilor laparoscopice din UE — doar 8%. La operațiile pentru hernie inghinală și apendicită, utilizarea tehnicilor moderne este, de asemenea, redusă comparativ cu statele occidentale.
Eurostat evidențiază astfel un paradox al sistemului sanitar românesc: procedurile unde prevenția, tehnologia și accesul rapid contează sunt subdimensionate, în timp ce intervenții precum cezarienele rămân la niveluri ridicate. Raportul scoate în evidență nu doar diferențe de finanțare sau dotare, ci și modele distincte de organizare medicală, acces la servicii și priorități de sănătate publică. Iar în cazul României, cifrele ridică o întrebare incomodă: cât de accesibilă este, în realitate, medicina modernă pentru pacientul român?
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
