Președintele Consiliului Fiscal avertizează că guvernanții au repetat greșelile trecutului, aducând din nou țara în pragul unor măsuri dure de austeritate
Guvernanții României par să fi uitat lecțiile crizei din 2009-2010 și ale acordurilor salvatoare cu FMI, spune Daniel Dăianu. În loc să corecteze dezechilibrele, au repetat greșelile trecutului, aducând din nou țara în pragul unor măsuri dure de austeritate, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„România va intra într-o curbă de sacrificiu, și nu peste mult timp”, a declarat Dăianu la Prima News, subliniind că lipsa de prudență și repetarea erorilor vechi, ne-au adus în această situație limită.
Între timp, o analiză Erste semnalează riscuri majore: politica blocată de interese electorale pune în pericol menținerea ratingului de țară în zona investment grade. Fără un al doilea pachet de măsuri fiscale – amânat strategic din cauza alegerilor – România riscă retrogradarea la categoria junk.
Deficitul bugetar uriaș este cea mai mare vulnerabilitate. Datele actuale indică o gaură de 8,65% din PIB pentru 2023 în termeni cash și un alarmant 9,28% în termeni ESA, standardul european. Deși guvernul și-a asumat reducerea deficitului la 7% anul acesta, spațiul de manevră este aproape epuizat, după înghețarea salariilor și pensiilor bugetare.
Daniel Dăianu avertizează că, fără creșteri de taxe și noi măsuri de control al cheltuielilor, România nu va putea corecta deviațiile bugetare. Economiștii subliniază că măsurile actuale, inclusiv majorarea impozitului pe dividende, limitările pentru microîntreprinderi și introducerea taxei pe stâlp, nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul.
Semnalele de alarmă vin și din partea agențiilor de rating, care au trecut perspectiva României de la stabilă la negativă. În lipsa unor reforme serioase, avertizează Erste, datoria publică ar putea depăși 100% din PIB în următorii zece ani.
În prezent, datoria a ajuns deja la 55% din PIB, un salt rapid de la 39% în 2019. Chiar și într-un scenariu optimist, în care Guvernul își respectă angajamentele față de Comisia Europeană, datoria publică ar urma să sară pragul de 60% din PIB începând cu 2027.
În final, Erste trage un semnal de alarmă clar: în absența unor măsuri urgente, inflația, creșterea costurilor de finanțare și o eventuală încetinire economică vor amplifica și mai mult riscurile asupra datoriei publice și ratingului suveran al României.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube