România continuă să îmbătrânească, iar diferența dintre generații devine una dintre cele mai importante probleme demografice ale țării
România a intrat în 2026 cu o populație rezidentă de 19,04 milioane de persoane, cu aproximativ 1.800 mai puține decât în urmă cu un an. Datele Institutului Național de Statistică, citate de Agerpres, arată că imigrația a continuat să aducă populație în țară, însă nu suficient pentru a acoperi pierderea provocată de numărul mai mare al deceselor față de cel al nașterilor.
Principalul factor care a redus populația este sporul natural negativ. În 2025, diferența dintre numărul nou-născuților și cel al persoanelor decedate a fost de minus 104.100 persoane. În același timp, România a rămas o țară cu sold migrator pozitiv: numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu aproximativ 102.200 de persoane. Chiar și așa, migrația nu a reușit să compenseze integral declinul natural.
Datele demografice arată însă că problema României nu se rezumă la scăderea numărului total de locuitori. Structura pe vârste se modifică rapid în favoarea populației vârstnice. La începutul lui 2026, la fiecare 100 de persoane cu vârste sub 15 ani reveneau 135,9 persoane de cel puțin 65 de ani, față de 131,3 în anul precedent.
Practic, România are tot mai mulți vârstnici în raport cu generațiile tinere. Aproximativ 15,1% din populația rezidentă are între 0 și 14 ani, în timp ce persoanele de 65 de ani și peste reprezintă 20,5%. Categoria populației aflate la vârsta de muncă, 15-64 de ani, însumează 64,4%.
Un indicator interesant este însă cel al migrației pe categorii de vârstă. Datele INS arată că plecările nete se concentrează în special la tineri. Grupele 15-19 ani și 20-24 ani au avut solduri migratorii negative, de circa 4.700, respectiv 2.700 de persoane. Situația se schimbă după vârsta de 25 de ani. Toate grupele de vârstă de peste 25 de ani au înregistrat solduri migratorii pozitive, iar cel mai mare excedent apare la categoria 35-39 de ani, cu aproape 14.900 de persoane. Și celelalte categorii de adulți au adăugat fiecare peste 10.000 de persoane net.
Imaginea rezultată este astfel mai nuanțată decât simpla afirmație că România „pierde tineri”. Datele indică o plecare netă concentrată la vârstele asociate studiilor și începutului de carieră, în timp ce țara atrage sau recâștigă adulți aflați în perioada activă a vieții. În această categorie pot intra atât români reveniți din străinătate, cât și imigranți veniți pentru muncă.
Migrația nu schimbă însă o altă caracteristică importantă a populației. Femeile reprezintă 51,2% din total, iar diferența devine mult mai pronunțată la vârste înaintate. La peste 65 de ani există aproximativ 1,5 femei pentru fiecare bărbat, o consecință în principal a mortalității masculine mai ridicate acumulate de-a lungul vieții.
În paralel, raportul de dependență demografică a coborât ușor, de la 55,6 la 55,2 persoane tinere și vârstnice la 100 de adulți cu vârste între 15 și 64 de ani. Scăderea nu schimbă însă tendința de fond: România continuă să îmbătrânească, iar diferența dintre generații devine una dintre cele mai importante probleme demografice ale țării.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
