România poartă discuții cu U.S. International Development Finance Corporation (DFC) pentru crearea unui fond de investiții România-SUA.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, viitorul mecanism ar putea reuni Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare.
Propunerea vizează proiecte din energie, infrastructură digitală, minerale critice și alte active strategice ale României. Anunțul a venit după o nouă întâlnire cu reprezentanții DFC, la New York, la care a participat și președintele Nicușor Dan.
„Proiecte concrete România-SUA, după un an de construcţie strategică a unui parteneriat puternic. O nouă etapă în dialogul cu DFC – U.S. International Development Finance Corporation. Alături de Preşedintele României, Nicuşor Dan, am avut la New York o nouă discuţie cu reprezentanţii DFC, instituţia prin care Statele Unite mobilizează şi finanţează investiţii strategice în întreaga lume. Suntem în acest dialog încă de la începutul mandatului noii conduceri a DFC. În octombrie anul trecut, la Washington, l-am întâlnit pe noul CEO al instituţiei, Ben Black, la doar câteva zile după confirmarea sa în funcţie. A fost primul dialog la acest nivel între un oficial român şi noua conducere a DFC şi un moment important pentru deschiderea discuţiei privind atragerea capitalului american în proiectele strategice ale României, în special în energie şi infrastructură. Am convenit atunci să construim acest dialog în mod consecvent. Şi exact asta am făcut. Discuţiile au continuat în marja conferinţei Atlantic Council de la Atena, în noiembrie 2025, unde am avut întâlniri atât cu reprezentanţii DFC, cât şi cu cei ai US EXIM. În această primăvară, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik au avut loc întâlniri cu DFC, atât la nivelul Preşedintelui Nicuşor Dan, cât şi la nivel tehnic, între reprezentanţii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi cei ai DFC”, a scris joi Alexandru Nazare pe Facebook.
DFC a trimis o echipă la București
Ministrul Finanțelor a precizat că, în august, DFC a trimis la București specialiști pentru identificarea și evaluarea unor proiecte concrete. În discuțiile cu reprezentanții instituției au fost abordate domenii precum energia nucleară, gazele naturale, infrastructura și tehnologia.
„În paralel, am continuat, în mai multe runde de întâlniri, discuţiile cu Conor Coleman, Directorul de Investiţii al DFC, pe teme precum energia nucleară, gazele naturale, infrastructura, tehnologia şi alte sectoare strategice. Ulterior, la Bucureşti, am extins discuţia asupra rolului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi asupra modului în care poate fi utilizat capitalul american şi românesc pentru a mobiliza volume mult mai mari de investiţii private.DFC este unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite mobilizează capital privat pentru investiţii la nivel global. Cu peste 40 de miliarde de dolari investiţi la nivel mondial, instituţia finanţează proiecte în energie, infrastructură, minerale critice, tehnologie, telecomunicaţii şi alte sectoare strategice. Astăzi intrăm într-o etapă diferită. Nu mai vorbim doar despre domenii de interes şi oportunităţi de colaborare. Discutăm despre proiecte, structuri de finanţare şi analiză tehnică. România a propus şi se află acum în discuţii cu DFC pentru construirea unui fond de investiţii România-SUA, care să reunească Banca de Investiţii şi Dezvoltare, capital privat american şi alte surse de finanţare, cu focus pe energie, infrastructură digitală, minerale critice şi alte active strategice ale României”, a afirmat Alexandru Nazare.
Bucureștiul vrea mai mult capital american
Potrivit ministrului, inițiativa face parte din eforturile de consolidare a componentei economice a Parteneriatului Strategic România-SUA. Discuțiile au trecut, în viziunea sa, de la primele contacte la analiza unor proiecte și mecanisme concrete de finanțare.
„În ultimul an am construit, consecvent, relaţia cu noua conducere a DFC. Am trecut de la primele contacte şi discuţii exploratorii la identificarea unor proiecte şi la analiza unor mecanisme concrete de finanţare. Acum, discuţia se mută de la acces şi contacte la investiţii, structuri de finanţare şi proiecte concrete. Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite are deja o fundaţie solidă pe componenta politică şi de securitate. În ultimul an am lucrat pentru a consolida şi dimensiunea sa economică. Obiectivul este clar: mai mult capital american în România, mai multă tehnologie, mai multe investiţii şi capacităţi de producţie dezvoltate aici”, a mai scris Alexandru Nazare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
