România a reușit să atragă 4,7 miliarde de euro în urma unei emisiuni de obligațiuni derulate pe piețele internaționale în data de 9 iulie 2025, aceasta fiind cea mai mare sumă contractată de stat în acest an prin astfel de instrumente. Este a treia emisiune de euroobligațiuni din 2025.
Chiar dacă costurile de împrumut sunt în ușoară scădere, acestea rămân ridicate în contextul general al pieței, potrivit Ministerului Finanțelor.
Emisiunea a fost însă considerată un succes, fiind suprasubscrisă de aproape 2,8 ori, cu o cerere totală de peste 9,5 miliarde de dolari pentru tranșele în USD și 4,5 miliarde de euro pentru tranșa în EUR (fără a include cererea din partea băncilor intermediare).
Trei tranșe, condiții favorabile și dobânzi reduse
Statul român a vândut obligațiuni în trei tranșe:
- 2 miliarde USD cu scadență la 5 ani, randament de 5,772%, dobândă anuală de 5,750%
- 1,75 miliarde USD cu scadență la 10 ani, randament de 6,642%, dobândă de 6,625%
- 1,5 miliarde EUR prin redeschiderea unei serii scadente în iulie 2039, cu randament de 6,530% și dobândă anuală de 6,750%
În procesul de atragere a fondurilor, România a reușit să reducă marjele de risc cu 40 de puncte de bază, iar în unele cazuri chiar să evite plata unor prime suplimentare – în cazul tranșei în dolari pe 5 ani – sau să obțină prime negative, ceea ce înseamnă împrumuturi mai ieftine decât cele de pe piața secundară.
Încredere crescută a investitorilor în România
„Acest succes al României pe piețele internaționale de capital reconfirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa și lua în continuare măsurile necesare în vederea corectării dezechilibrelor actuale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
El a adăugat că această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât a fost obținută într-un context marcat de instabilitate politică și economică, precum și de provocări geopolitice.
Cine a cumpărat obligațiunile
Participarea la emisiune a fost diversificată atât geografic, cât și în funcție de profilul investitorilor. Au fost implicați peste 240 de investitori instituționali, printre care:
- Fonduri de administrare privat (“real money”): 76–80% din tranșele USD și 67% din tranșa în EUR
- Fonduri speculative: 12% (USD), 15% (EUR)
- Fonduri de pensii și companii de asigurări: 7–8% (USD), 15% (EUR)
- Bănci comerciale și private: până la 3%
- Fonduri suverane și instituții oficiale: până la 2%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
