În prezent, rețeaua americană numără peste 2.200 de astfel de zone, răspândite pe întreg teritoriul țării
În contextul crizei comerciale internaționale izbucnite în 2025, tot mai multe companii americane se reorientează strategic către zonele de comerț liber și depozitele vamale. Acestea le permit să evite plata imediată a taxelor vamale și să-și protejeze lichiditățile, transmite CNBC.
Zonele libere, administrate de autoritățile vamale ale SUA, sunt un instrument vechi de aproape un secol, introdus în perioada Marii Crize Economice pentru a compensa efectele negative ale protecționismului impus prin legea Smoot-Hawley. În prezent, rețeaua americană numără peste 2.200 de astfel de zone, răspândite pe întreg teritoriul țării.
Într-o zonă de comerț liber, firmele pot introduce materii prime sau componente fără a plăti taxe vamale, atâta timp cât produsele nu părăsesc spațiul respectiv. Ele pot fi procesate, depozitate sau chiar transformate în produse finite fără restricții de timp. Taxele se aplică doar la intrarea bunurilor pe piața internă americană. În schimb, în cazul în care marfa este exportată direct din zonele libere, nu se plătește nici o taxă vamală.
O alternativă este depozitul vamal clasic, care permite păstrarea bunurilor fără taxe pentru o perioadă de până la cinci ani.
„Folosirea acestor facilități oferă companiilor un avantaj financiar clar. Pot amâna taxele sau chiar le pot evita complet în cazul exporturilor”, a explicat Jason Strickland, director de vânzări la compania logistică Givens.
Anterior, companiile profitau și de așa-numitul „tarif inversat”: dacă produsul final avea o taxă mai mică decât piesele din care era compus, se aplica acel tarif mai favorabil. Acest mecanism a fost folosit pe scară largă de giganți industriali, precum Ford, GM, Intel, Sony sau Pfizer, care a fabricat vaccinuri anti-COVID, fără taxe suplimentare pe ingredientele importate.
Însă, prin ordine executive recente, președintele Donald Trump a blocat acest beneficiu, lovind în special companiile care depind de lanțuri globale de aprovizionare.
„Pentru noi, tariful inversat făcea diferența. Acum costurile au crescut cu 7%”, a explicat Helen Torkos, președinta Regent Tek Industries, producător de vopsele rutiere.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
