Datele relevă că aproape o treime dintre organizații aplică doar cerințele minime prevăzute de legislație
La mai bine de șase ani de la adoptarea directivei europene privind protecția avertizorilor de integritate, multe organizații din Uniunea Europeană nu au reușit să creeze mecanisme eficiente și sigure pentru cei care semnalează nereguli. Concluzia apare într-un raport lansat de proiectul VoiceGuard, care arată că, deși obligațiile legale sunt în mare parte respectate, protecția reală a avertizorilor rămâne deficitară.
Analiza a fost realizată în șase state membre – România, Bulgaria, Grecia, Spania, Luxemburg și Cehia – și a evaluat modul în care organizațiile și persoanele desemnate să gestioneze sesizările aplică în practică regulile europene.
Datele relevă că aproape o treime dintre organizații aplică doar cerințele minime prevăzute de legislație. Potrivit autorilor, această abordare poate crea un efect de descurajare, în care angajații evită să raporteze probleme de teamă că situațiile sesizate nu se încadrează suficient de clar în criteriile legale sau că pot deveni ținta unor represalii.
Raportul evidențiază și faptul că, pentru numeroși angajați, sistemele de raportare internă există mai degrabă formal decât funcțional. Doar 17,3% dintre organizații includ informații despre aceste mecanisme în contractele de muncă, iar aproape 60% dintre angajați nu beneficiază de instruire privind utilizarea lor. În aceste condiții, canalele de raportare rămân aproape invizibile în activitatea profesională de zi cu zi.
Probleme apar și în privința anonimatului. Aproximativ 26% dintre organizațiile analizate nu acceptă sesizări anonime, iar doar 23% au implementat sisteme de comunicare anonimă în ambele sensuri, care să permită dialogul fără dezvăluirea identității persoanei care face sesizarea. Alte organizații condiționează investigarea cazurilor de existența unor dovezi suplimentare, ceea ce poate bloca raportarea unor situații sensibile.
Studiul mai arată că instituțiile reacționează mai degrabă după apariția prejudiciilor decât preventiv. Deși peste o treime au proceduri pentru reclamațiile privind represaliile, doar una din cinci monitorizează activ riscurile și mai puțin de 15% oferă instruire managerilor pentru prevenirea unor astfel de situații.
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului VoiceGuard, o inițiativă europeană care urmărește dezvoltarea unui sistem integrat de sprijin pentru avertizorii de integritate. Proiectul își propune să creeze o rețea de experți, consilieri și organizații capabile să ofere sprijin juridic și practic persoanelor care semnalează abuzuri sau încălcări ale legii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
