O componentă importantă a bugetului este redistribuirea fondurilor către administrațiile locale
Proiectul bugetului de stat pentru 2026 propus de Guvern reflectă încercarea de a gestiona simultan mai multe presiuni economice: un deficit public încă foarte mare, necesitatea continuării investițiilor și obligația de a accelera absorbția fondurilor europene.
Potrivit documentului, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale ar urma să ajungă la circa 527,4 miliarde de lei. Diferența dintre cele două valori indică un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. În același timp, proiectul permite acordarea de credite de angajament de peste 712 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul își asumă finanțarea unor proiecte care se vor derula pe mai mulți ani.
O componentă importantă a bugetului este redistribuirea fondurilor către administrațiile locale. Aproximativ 27,7 miliarde de lei din veniturile din TVA ar urma să fie transferate către bugetele locale pentru acoperirea unor cheltuieli, precum protecția copilului, serviciile sociale, transportul elevilor sau programele educaționale.
În paralel, veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite între diferitele niveluri ale administrației locale. Astfel, 63% din aceste sume vor reveni comunelor, orașelor și municipiilor, 15% vor merge către consiliile județene, iar alte procente sunt direcționate către fonduri de echilibrare sau către instituții culturale locale. Prin acest mecanism, autoritățile încearcă să reducă diferențele dintre comunitățile cu venituri ridicate și cele mai puțin dezvoltate.
Un rol central în arhitectura bugetului îl au fondurile europene și investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul permite Ministerelor să realoce rapid fonduri între capitole bugetare, pentru a evita blocarea proiectelor europene și pentru a accelera absorbția banilor disponibili. În unele cazuri, statul poate acoperi din bugetul național cheltuieli considerate neeligibile, pentru a finaliza proiectele aflate în derulare.
În domeniul sănătății, presiunea asupra bugetului rămâne ridicată. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va putea încheia contracte de tip cost-volum pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe în limita a aproximativ 8,75 miliarde de lei.
Proiectul acordă o flexibilitate suplimentară și pentru investițiile în apărare. Ministerul Apărării Naționale va putea derula contracte multianuale și programe finanțate inclusiv prin mecanisme internaționale, precum Foreign Military Financing, în contextul tensiunilor de securitate din regiune.
În același timp, statul intenționează să continue sprijinul pentru transportatorul aerian TAROM, prin posibilitatea majorării capitalului companiei, pentru reducerea datoriilor și continuarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Pentru a evita depășirea limitelor bugetare, Ministerul Finanțelor va introduce un control mai strict al cheltuielilor, stabilind lunar plafoane pentru Ministere și instituții și solicitând raportări detaliate privind numărul de angajați și nivelul salariilor.
În ansamblu, proiectul bugetului pentru 2026 arată un stat care încearcă să mențină investițiile și programele sociale, în timp ce gestionează presiunea unui deficit ridicat și dependența tot mai mare de finanțările europene pentru dezvoltare.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
