Lupta pentru șefia PSD intră într-o fază tot mai intensă, iar senatorul Titus Corlățean, principalul contracandidat al lui Sorin Grindeanu, reușește să atragă de partea sa nume cu greutate din partid. Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, în echipa lui Corlățean s-au alăturat fostul premier Victor Ponta, primarii Constantin Toma (Buzău) și Ionuț Pucheanu (Galați), dar și Ioan Rus, fost ministru de Interne și exponent al grupului de la Cluj.
Primarii cu rezultate bune, de partea lui Corlățean
Constantin Toma, edilul Buzăului, este unul dintre cei mai vocali critici ai actualei conduceri. Acesta a cerut în repetate rânduri ca Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu să facă un pas în spate, acuzându-i de lipsă de credibilitate. Toma i-a ironizat public pe cei doi, numindu-i „Nordis 1” și „Nordis 2”, în aluzie la zborurile cu avioane private închiriate de o companie imobiliară.
De partea lui Corlățean este și Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, nemulțumit de modul în care Grindeanu a negociat formarea guvernului și faptul că PSD a pierdut Ministerul Dezvoltării, considerat vital pentru finanțarea proiectelor locale.
Corlățean a subminat votul românilor din Diaspora
Titus Corlățean a demisionat din funcția de ministru de Externe în noiembrie 2014, pe fondul scandalului privind organizarea votului din diaspora la alegerile prezidențiale.
Contextul era următorul: în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie 2014, mii de români din străinătate nu au putut vota din cauza numărului insuficient de secții și a proastei organizări. Protestele din țară și din diaspora au fost foarte puternice. În 10 noiembrie 2014, Titus Corlățean și-a anunțat demisia, afirmând că nu poate încălca legea pentru a suplimenta secțiile de votare, responsabilitate care revenea Autorității Electorale Permanente și Biroului Electoral Central. El a ocupat funcțiile de Ministru al Justiției (mai–august 2012) și Ministru de Externe (august 2012–noiembrie 2014) în guvernul lui Victor Ponta.
Grupul de la Cluj și Victor Ponta revin în joc
Un alt sprijin important pentru Corlățean vine de la Ioan Rus, fost lider influent al „grupului de la Cluj”, care încearcă să mobilizeze rețeaua sa de relații interne. Rus colaborează în această strategie cu Victor Ponta, cel care la rândul său își folosește contactele din partid pentru a coagula susținere în jurul senatorului PSD.
- În 2015, fostul premier Victor Ponta a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, în cadrul acestui dosar. DNA susținea că ar fi creat facturi fictive pentru bani primiți de la firma lui Dan Șova.
- În mai 2018, Ponta a fost achitat la prima instanță, iar la 29 decembrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție i-a confirmat achitarea definitivă.
Alte plângeri penale ale lui Ponta în 2025
- În aprilie 2025, au fost depuse zece plângeri penale împotriva lui Ponta, printre care și una pentru înalta trădare. Acest caz a fost provocat de declarația sa publică că, în 2014, ar fi ordonat inundarea unor sate românești pentru a salva Belgradul de inundații.
- Plângerile vor fi analizate de procurorii Parchetului, iar există și discuții privind posibila implicare a DIICOT în unele cazuri conexe Adevărul.
Susținere și din Parlament
În echipa lui Corlățean se mai află și câțiva parlamentari, printre care Robert Cazanciuc, vicepreședintele Senatului, care și-a declarat deschis sprijinul pentru acesta.
Congres cu miză mare
Alegerile interne din PSD sunt programate pentru toamnă, însă Sorin Grindeanu a evitat să anunțe o dată exactă, invocând riscul ca presa să transforme competiția internă într-un subiect zilnic, cu efecte negative asupra imaginii partidului.
