Ce-am avut și ce-am pierdut? Este adevărat că dintotdeauna am fost codașii Uniunii Europene la capitolul venituri, încasări și un trai decent, dar acum când avem oportunitatea istorică a celor 29 de miliarde de euro de ce să refuzăm un trai mai bun? Pensiile speciale, clauză în PNRR, deși ni s-a promis în repetate rânduri că vor fi desființate parcă se înmulțesc. Ne costă 12 miliarde de lei pe an să plătim indemnizații speciale. Cea mai mare este de peste 50.000 de lei pe lună.
În luna mai, Guvernul Ciucă a dat o Ordonanță a austerității prin care au fost înghețate angajările la stat, dar și majorările salariale. Au fost luate măsuri pentru că deficitul bugetar este în continuă creștere. Guvernul Ciolacu a luat și el alte măsuri prin care era redus deficitul bugetar, însă sunt decizii care afectează tot românii de rând cu venituri mici, dar și micii întreprinzători. Pentru că nu reușește nicicum să aducă bani la buget, Guvernul a decis să pună în aplicare o nouă Ordonanță a aausterității care să contribuie la reducerea cheltuielilor și pentru ca să nu ajungem să ne împrumutăm la FMI.
Digitalizarea ANAF și colectarea TVA-ului de la marile companii sunt urgențe ale Executivului, însă acestea sunt doar notate pe un document uitat pe undeva prin sertare. Mai mulți jurnaliști de investigație au arătat cum marile companii și-au trecut pierderi în țara noastră pentru a scăpa de plata taxei de solidaritate, dar și alte taxe și impozite. Vorbim despre majoritatea marilor companii din toate domeniile de activitate.
Revenind la pensiile speciale, clauză în PNRR, prin care țara noastră mai pierde aproximativ 3 milioane de euro, adică vreo 15 milioane de lei, ni s-a promis că aceste indemnizații speciale vor dispărea, doar că nici vorbă, legea a picat la CCR, iar președintele Klaus Iohannis a semnat documentul prin care parlamentarii, magistrații și alte persoane speciale vor primi bani în plus, ceea ce ne costă 12 miliarde de lei, dintr-un deficit bugetar de 45 de miliarde de lei.
Să ne reamintim că deficitul bugetar a ajuns să crească din cauza calculelor făcute de Executiv prin care spera să aducă mai mulți bani la buget prin ANAF, dar și ca urmare a facturilor la gaze și energie, doar că românii au început să facă economii de teamă că nu vor mai putea plăti utilitățile. Culmea acestei situații, EUROSTAT a prezentat un raport prin care arată că țara noastră a plătit printre cele mai scumpe facturi la energie. Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro/100 kWh) şi Malta (12,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh),) Belgia (43,5 euro/100 kWh), România (42 euro/100 kWh) şi Germania (41,3 euro/100 kWh). În primul semestru din 2023, preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh. Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.
Salariul minim, tot mic
Guvernul, sindicatele și patronatele au convenit ca, începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară pentru domeniul construcțiilor să crească la 4.582 lei lunar, pentru un program de lucru normal, iar pentru sectorul agricol și industria alimentară, la 3.436 lei lunar. Urmează ca Guvernul să aprobe și o ordonanță de urgență în acest sens.
„Așa cum este normal, Guvernul va avea consultări permanente asupra tuturor aspectelor importante legate de actul guvernării, iar stabilirea salariului minim brut pe economie garantat în plată la nivel național face parte din preocupările noastre comune”, a spus Ciolacu.
Avem de acoperit o gaură de aproape 40%
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).
Conform celor mai recente cifre privind deficitul de încasare a TVA, statele membre UE au pierdut venituri din TVA în valoare de aproximativ 61 de miliarde de euro în 2021, o scădere de aproximativ 38 miliarde de euro faţă de datele revizuite din 2020, majoritatea statelor membre UE înregistrând progrese în asigurarea conformării la plata TVA, se arată într-un raport publicat marţi de Comisia Europeană.
Suma de 61 de miliarde de euro reprezintă venituri pierdute din: fraudă şi evaziune în materie de TVA, practici de optimizare şi evitare a TVA-ului, falimente nefrauduloase, insolvenţe financiare şi greşeli de calcul.
Disparităţile între statele membre UE s-au menţinut în 2021, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%). Cele mai reduse deficite au fost înregistrate în Ţările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%). În 2020, România a avut de asemenea cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătăţire a situaţiei TVA, anunţă Comisia Europeană.
De reținut că din ianuarie va dispărea și salariul neimpozitat de 200 de lei, iar salariul minim este în continuare scăzut raportat la cheltuielile pe care le are o familie. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii este de 9.978 lei pe lună, raportat la luna septembrie 2023, în creştere cu 15,2% faţă de septembrie 2022, arată un studiu. Cu alte cuvinte, salariul minim și dacă ar crește cu 15% românii sunt la fel de săraci.
