Odată cu refuzul Austriei de a ne acceptat în Schengen, țara noastră a anunțat la rândul său sancțiuni împotriva austriecilor, pentru că anual pierdem 2,5 miliarde de euro din cauză că suntem în această comunitate. De altfel, țara noastră nu a aderat nici la zona euro, deși suntem în comunitatea europeană de peste 16 ani.
Ținuți la poarta Schengen de mai bine de 10 ani, niciun Guvern nu a reușit să convingă statele Uniunii europene să ne primească în acest tratat. Deși contribuim la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, de departe suntem pe aceeași linie cu ceilalți. În continuare, suntem considerați alături de bulgari, oile negre și că nu reușim să ne rezolvăm problemele interne care ar afecta spațiul UE, problema migranților a fost invocată de austrieci, însă în spatele acestei decizii s-ar păarea că guvernul de la Viena ține spatele rușilor. Premierul Marcel Ciolacu a promis încă de la preluarea mandatului că intrarea în Schengen va fi prioritară și s-a întâlnit la Varna cu memebri ai guvernului bulgar pentru a pune la punct noi planuri.
”În acest moment, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice, de peste 10 ani de zile, eforturile din ultimul timp ale Bulgariei, de a închide toate dosarele, în ceea ce priveşte statul de drept, s-au finalizat, au fost recunoscute şi de către Comisie şi sperăm ca în perioada următoare să avem discuţii aplicate atât cu Comisia, cu Parlamentul European cât şi cu cele două state care până în acest moment s-au opus”, a afirmat Ciolacu.
Premierul a mai continuat să spună că țara noastră merită de drept să fie parte din Schengen și că nu ar trebui să fie doar o opțiune acest lucru.
”Îmi menţin părerea că este total incorect să punem interesele şi politica internă înaintea intereselor unei Europe întregi, într-un moment în care solidaritatea contează cel mai mult. Sunt ferm convins că împreună vom găsi calea corectă ca România şi Bulgaria să nu mai fie ţinute la colţ, total nedrept. Nu este o cerinţă a României şi a Bulgariei, este pur şi simplu un drept”, a mai spus premierul Ciolacu.
Noi discuții despre Schengen
Așa cum scria România Liberă, Consiliul JAI, cel în care se poate vota extinderea Spațiului Schengen, va analiza din nou, în cea mai apropiată reuniune, îndeplinirea condițiilor Schengen de către România.
Acest subiect este menționat în programul preliminar al reuniunii JAI din perioada 19 – 20 octombrie 2023, din Luxemburg. Aceea este prima dintre cele două reuniuni JAI care se mai desfășoară în anul 2023. Cea de-a doua reuniune JAI, ultima din anul 2023, va avea loc la Bruxelles în luna decembrie.
România va fi reprezentată la Consiliul JAI din octombrie 2023 de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. În august 2023, ministrul Predoiu avusese o discuție, la Viena, cu ministrul federal de Interne al Austriei, Gerhard Karner. După acea întâlnire, ministrul Predoiu a declarat că “într-o zi, o să ajungem şi la rezultate”, adică va veni un moment când România va fi primită în Spațiul Schengen.
OMV, discuții cu Guvernul de la Viena
Publicația britanică Financial Times a scris recent că ”în mod discret, compania a intervenit pe lângă guvernul austriac în vederea admiterii românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen”. Informația este plasată într-un articol despre faptul că România amenință un proiect pe tema gazelor din Marea Neagră ca urmare a veto-ului Austriei vizând aderarea țării la Spațiul Schengen. Un șef al companiei a afirmat, citat de FT, că ei nu sunt prea afectați de recentele amenințări venite din partea Bucureștiului. Ei consideră că secțiunea de gaze OMV de la Marea Neagră este una sigură, dată fiind marea importanță pe care o are în privința securității energetice a românilor și la nivelul UE.
”Un proiect vizând gazele din Marea Neagră este prins într-o serie de dispute diplomatice datorate opoziției Austriei față de aderarea României în Spațiul Schengen fără frontiere din Europa.
Compania energetică austriacă OMV deține parțial platforma Neptun Deep de pe coastele României, de unde, începând din anul 2027, ar putea fi pompate 10 miliarde de metri cubi. Luna trecută, premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat că guvernul său nu intenționează să modifice o lege pe tema comercializării gazelor de pe malurile țării – o decizie față de care OMV ridică obiecții – atâta vreme cât Austria continuă să se opună aderării țării sale la Spațiul Schengen.
În iunie, OMV a reclamat România la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a schimbat o lege pe tema gazelor din largul mării, ea prevăzând un veto al guvernului asupra unor contracte private “în situații de urgență”. Statul român controlează 50% din platforma Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.
Anterior, Ciolacu a amenințat să dea în judecată Viena și să pretindă până la 2% din totalul veniturilor țării drept pagube datorate faptului că România este ținută în afara Spațiului Schengen după mai bine de 10 ani de la data stabilită inițial pentru aderarea sa.
