România se pregătește să semneze cu Marea Britanie un acord de achiziție tip “Guvern la guvern”, pe baza căruia va cumpăra, din Marea Britanie, două nave militare second hand, de tip vânător de mine.
Achiziționarea celor două nave tip vânător de mine face parte dintr-un program de înzestrare în valoare totală estimată de 150 de milioane de euro (fără TVA). Din această sumă, valoarea celor două nave este de circa 112.560.000 euro (fără TVA). Prima navă de acest tip ar putea ajunge în România la finalul anului 2023 iar a doua la finalul anului 2024, ne-a precizat viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române. Cele două ambarcațiuni militare avute în vedere de partea română sunt două “platforme navale” din clasa Sandown. Nave din această clasă sunt în dotarea Marii Britanii dar și a altor țări, printre care și Ucraina. Potrivit datelor disponibile pe internet, Marina Regală britanică urmează să renunțe total la navele din această clasă, până în anul 2025. Conform unui document pe care Ministerul Apărării Naționale l-a transmis Parlamentului României, statul român cumpără două nave “în uz, modernizate în conformitate cu precizările făcute de specialiștii Forțelor Navale într-un șantier din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”.
Platformele tip “vânător de mine” vor fi modernizate conform cerințelor Forțelor Navale Române
Șeful Forțelor Navale Române a vorbit despre acest contract în cadrul conferinței cu titlul „NATO și provocările pentru 2023 – 2024. Securitatea bazinului Mării Negre. Cât de sigură mai este lumea”, conferință care s-a desfășurat la data de 15 iunie 2023 la Constanța. Organizatorii conferinței au fost Asociația de Dezvoltare Durabilă a județului Constanța și Forțele Navale Române.
După ce a început actualul război din Ucraina, adică pe parcursul anilor 2022 și 2023, Forțele Navale Române au participat și ele la acțiuni de căutare și distrugere a minelor marine. Este vorba de mine care au fost instalate de armata ucraineană pentru a proteja litoralul Ucrainei împotriva navelor rusești. Din motive neelucidate, foarte multe asemenea dispozitive explozive s-au desprins din locul unde erau ancorate, s-au îndepărtat de Ucraina și plutesc spre sudul Mării Negre. Imediat după începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, s-a considerat că minele s-au desprins din cauză că li s-au retezat cablurile de ancorare, dar nu este clar dacă retezarea cablurilor a fost o acțiune accidentală sau una intenționată.
Cel mai aproape de plaja României a fost o mină identificată, în luna ianuarie 2023, la Sfântu Gheorghe. Șeful SMFN, viceamiralul Panait, a fost întrebat de jurnaliștii civili dacă, după dezamorsarea în apele Mării Negre a 74 de mine, se poate spera că acest pericol, al minelor care plutesc necontrolat, a fost redus. Șeful SMFN a răspuns că România nu poate ști câte mine a instalat, în total, Ucraina. “Minarea pe timp de război nu este doar o artă, este o acțiune secretă, cu un înalt grad de secretizare. Chiar dacă suntem parteneri, nu-i putem întreba pe ucraineni cât au minat”, a explicat șeful Forțelor Navale Române.
În total, în acest moment, 15 nave militare ale României, unele din cadrul Forțelor Navale Române, altele din cadrul Gărzii de Coastă, participă la acțiuni de căutare și neutralizare a minelor.
Un dragor maritim a fost grav avariat
“Mina este o armă perfidă”, a explicat șeful SMFN, întrucât, mai ales pe timp de noapte, este foarte greu de descoperit. În septembrie 2022, într-o noapte, dragorul maritim 29, al Forțelor Navale Române, a fost lovit de o mină, fiind necesară o operațiune extrem de dificilă pentru readucerea la țărm a navei și a echipajului.
“Deși au fost luate măsuri de siguranță la lăsarea întunericului, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile, nava militară a fost lovită de mina marină, care a fost purtată în derivă de furtună. Deflagrația a produs o gaură de apă de mici dimensiuni, situată la limita liniei de plutire a navei, în zona pupa (partea din spate a navei). Nu sunt victime sau răniți în urma producerii exploziei, cei 75 de militari ai echipajului navei nu sunt în pericol, flotabilitatea navei nu este afectată, iar la bord nu sunt avarii majore. Imediat după explodarea minei, echipajul navei a acționat pentru astuparea găurii de apă și pentru limitarea efectelor produse de intrarea apei de mare în compartimentul pupa”, anunța, în septembrie 2022, Statul Major al Forțelor Navale ale României.
Chiar și în acest moment, dragorul avariat este încă în reparații, la Constanța.
Un alt pericol este cu privire la cablurile submarine. În prezent, 80 – 90 la sută din întreg traficul de date pe care-l folosește industria mondială se derulează prin cabluri submarine. Dar în contextul războiului din Ucraina și a tensionării relațiilor cu Occidentul, Rusia cartografiază toate aceste cabluri, cu ajutorul navelor de cercetare hidrografică, a semnalat, în cadrul conferinței de la Constanța, comandorul Marian Ciobotaru, comandantul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare “Callatis”. Pe de altă parte, acum o săptămână, presa din stat din Rusia cita o declarație a unui înalt oficial al Moscovei, Dmitry Medvedev, care susținea că Rusia nu are nicio “constrângere morală” dacă va dori să întrerupă cablurile de comunicații submarine ale țărilor care ajută Ucraina.
“Pericolul minelor este real. 74 de mine de război, mine derivante, au fost descoperite și distruse. Marea majoritate au fost descoperite în apele Ucrainei, celelalte în cele ale României și Bulgariei. Două au fost descoperite în vecinătatea porturilor de peste Marea Neagră, în Georgia”
Viceamiral Mihai Panait,
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
